Despre soarta cărților…

Pe agenda Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva s-a aflat, în ziua de 19 aprilie 2018, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, o manifestare cultural-educativă la care au fost invitați toți cei care iubesc cărțile și lectura, în mod deosebit tinerii. Și de această dată, a fost ales spre prezentare un subiect incitant, care a stârnit interesul celor prezenți: „Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor – Cărțile interzise”. Am pornit de la ideea că este un subiect destul de puțin cunoscut de public și, de aceea, prezentarea a făcut o trecere în revistă a principalelor cauze care au dus la interzicerea unor cărți și au fost prezentate cele mai cunoscute cazuri de cărți interzise și de autori interziși de-a lungul istoriei. Cuvântul tipărit a avut de la bun început o putere extraordinară, o forță de influențare a vieții și gândirii a mii de oameni, iar acest lucru nu i-a lăsat indiferenți pe cei care aveau puterea, fie că vorbim de Biserică, fie despre puterea politică. Primele cărți au fost interzise de Biserica Catolică în perioada Inchiziției, în secolul XVI, prin temutul „Index al cărților interzise” (Index librorum prohibitorum), de unde și originea expresiei „a pune la index”. Această listă, acest index al cărților interzise, s-a reînnoit mereu și s-a publicat până în anul 1948, iar scrierile unor mari personalități ale culturii și științei, de la Denis Diderot și Voltaire până la Simone de Beauvoir și Ferdinand Céline, au fost trecute pe „lista neagră” a cărților interzise.

Biserica Catolică a interzis cărți care tratau originea Universului, teoria heliocentrică, scrise de Galileo Galilei și Giordano Bruno, sau cărțile lui Martin Luther și Jean Calvin, care combăteau dogmele catolice, și exemplele nu se opresc aici. Secolul XX a fost martorul unor atitudini de maximă intoleranță față de autorii socotiți că încalcă dogme politice, atât în țările occidentale, cât și în URSS și țările satelite. Astfel, au fost interziși autori renumiți ca Erich Maria Remarque, Erich Kästner, Thomas Mann, Klaus Mann, Alfred Döblin (în Germania nazistă), cât și Boris Pasternak, Alexandr Soljenițîn, George Orwell, Margaret Mitchell etc.

De asemenea, în regimul comunist, de îndată ce un scriitor emigra în Occident, cărțile lui erau interzise. Este cazul unor scriitori ca Ivan Bunin, Evgheni Zamiatin, Vladimir Nabokov, iar în România, Petru Dumitriu, Norman Manea, Petre Popescu, Ioana Crăciunescu, Nicolae Balotă, Nina Cassian, Gabriela Melinescu, Herta Müller etc. Mari nume ale culturii române au fost ținute în umbră de regimul totalitar: Mircea Eliade, Emil Cioran sau Vintilă Horia fiind doar câteva dintre ele.  Pe lângă considerentele politice de interzicere a unor cărți, au existat și cărți care au fost interzise pentru că erau considerate obscene, libertine, excesiv de erotice. A fost cazul unor cărți devenite capodopere, începând cu câteva poezii de Charles Baudelaire și „Doamna Bovary” a lui Gustave Flaubert, în secolul XIX, și continuând cu celebrele romane ale secolului XX ca „Amantul doamnei Chatterley” de H. D. Lawrence, „Lolita” de  Vladimir Nabokov, „Ulise” de James Joyce, romanele „Tropicul Racului” și „Tropicul Capricornului” ale lui Henry Miller.

Cărțile, însă, au viața lor, au puterea extraordinară de a rezista tuturor vicisitudinilor pe care le trăiesc ele sau autorii lor. Pentru că timpul a fost și va rămâne întotdeauna judecătorul suprem, cel care, în ciuda celei mai sălbatice represiuni și a celei mai stricte interziceri, va hotărî ce carte este valoroasă și rezistă timpului, ce scriitor este înzestrat cu talent și se înscrie în galeria marilor scriitori ai lumii. Indiferent de rațiunile care au stat la baza interzicerii unor cărți sau autori, cititorii au reușit, în toate epocile, să „dejoace” intențiile cenzurii, astfel că majoritatea cărților interzise au ajuns, în cele din urmă, în mâinile iubitorilor de carte. Toate acestea au fost amplu prezentate în fața publicului, scopul prezentării fiind acela de a aduce în fața tinerilor informații pe care, poate, nu le află la orele de clasă.

În final, ca de obicei, au fost adresate întrebări publicului din sală, cei care au răspuns corect fiind răsplătiți cu frumoase premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.

Ioan Sebastian Bara

Noaptea Bibliotecilor 2017

Începutul de octombrie a găsit și în acest an Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva așteptându-și tot mai numeroșii prieteni la evenimentul cultural atât de îndrăgit și mult așteptat în fiecare toamnă, „Noaptea Bibliotecilor”. Evenimentul a ajuns în acest an la cea de-a VII-a ediție.

Noaptea Bibliotecilor” a devenit o activitate culturală tradițională prin care ne facem tot mai cunoscuți și prin care atragem un număr tot mai mare de prieteni ai bibliotecii. Această primă sâmbătă de octombrie este un moment pe care îl pregătim din timp, cu cea mai mare atenție și grijă de a oferi oaspeților noștri o noapte care să-i îmbogățească spiritual și să-i determine să revină an de an la această manifestare.

De fiecare dată ne străduim să oferim ceasuri plăcute în compania muzicii, a teatrului, a cărților, a filmelor, a veseliei și bunei dispoziții. Și în acest an am putut dărui celor prezenți momente de bucurie, de antren, de cultură adevărată. În seara zilei de 7 octombrie 2017, curtea Bibliotecii Județene s-a dovedit neîncăpătoare pentru oaspeții de toate vârstele care au venit să petreacă cu noi această noapte magică. Și de această dată, programul a fost variat, pe gustul tuturor.

Primii care s-au  bucurat de acest eveniment au fost copiii, cei mai tineri prieteni ai noștri, cărora le-a fost destinat momentul de debut al programului: îndrăgita poveste a Fraților Grimm, „Muzicanții din Bremen”, a prins viață într-un reușit spectacol de teatru pus în scenă de actorii Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroșani, în regia Nicoletei Dănilă. Copiii au savurat fiecare replică, au privit cu maximă atenție jocul actorilor care au întruchipat personajele basmului – măgarul, câinele, tâlharii –, iar aplauzele vii au fost răsplata acestui moment artistic reușit. În continuare, copiii au fost antrenați într-o incitantă sesiune de pictură pe față, care în fiecare an s-a bucurat de un imens succes, anul acesta realizându-se și o amuzantă petrecere cu clovn.

Momentul muzical al serii, mult așteptat în fiecare an, a fost susținut de cunoscuta și îndrăgita trupă pop-rock HARA, care a venit în fața noastră cu piesele cele mai cunoscute din repertoriul ei, piese care au electrizat literalmente publicul. Aplauzele care n-au mai contenit i-au răsplătit pe membrii trupei: Flavius Buzilă – voce, chitară acustică, Sergiu Corbu Boldor – vioară, Valentin Mușat – chitară electrică, acustică, Radu Anghel – bass, Nunu Racris – tobe, percuții. După spectaculosul foc de artificii, oaspeții au fost invitați să viziteze secțiile bibliotecii unde au primit explicații de la bibliotecari. Aceștia le-au vorbit vizitatorilor despre organizarea bibliotecii, despre profesia de bibliotecar și despre drumul pe care îl parcurge o carte din momentul în care intră în bibliotecă și până când ajunge în mâna cititorului.

Ca de obicei, la sfârșitul serii, oaspeții au fost invitați la Sala de Lectură și în curtea instituției unde au putut viziona o noapte întreagă filme cu tematică thriller și suspans.Nu au lipsit, nici în acest an, expozițiile pe care Biblioteca le-a pregătit special pentru oaspeți: „Noaptea Bibliotecilor, an de an…” (la intrarea în bibliotecă) și expoziția interactivă de jocuri a Muzeului Jocurilor din Chemnitz, Germania (Filiala Nr. 1 – Cartier Dacia, Bl. 41 – parter). Nu în ultimul rând, standul de carte cu vânzare al Editurii Niculescu din București a stat la dispoziția vizitatorilor și a celor care au dorit să cumpere cărți, la Secția de Artă și Carte Franceză.

Ca în fiecare an, la „Noaptea Bibliotecilor” cititorii care nu au returnat la timp cărțile împrumutate au fost iertați și nu au plătit penalizări, iar cei care au dorit să se înscrie la bibliotecă au putut să o facă gratuit.

Ioan Sebastian Bara