Mari regizori români la centenar

Prezentarea marilor personalități ale culturii române și universale în cadrul unor manifestări culturale dedicate cu precădere tinerilor a devenit deja o tradiție. Nume celebre din lumea literară, din lumea artei, oameni de știință, istorici, mari sportivi, evenimente memorabile sunt tot atâtea subiecte pe care le facem cunoscute în cadrul unor activități pregătite cu mult profesionalism.

Dintre reprezentanții celei de-a șaptea arte ne-am oprit la centenarul a doi „monștri sacri” ai cinematografiei române. În ziua de 21 septembrie 2023, la Centrul Cultural „Drăgan Muntean” Deva, Sala „Liviu Oros”, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, a organizat o interesantă manifestare cultural-educativă desfășurată sub genericul „Mari regizori români: Ion Popescu-Gopo și Liviu Ciulei”. Viața și creația acestor două mari personalități ale cinematografiei, teatrului, artelor vizuale din România, de la a căror naștere s-au împlinit 100 de ani, au fost amplu prezentate pe baza unei minuțioase documentări.

Talent multilateral, regizorul, scenaristul, actorul Liviu Ciulei (1923-2011) este un nume de referință în teatrul și cinematografia din România, creațiile sale regizorale fiind tot atâtea realizări artistice de mare ținută și originalitate. Ca regizor de teatru, a montat pe cele mai mari scene ale țării, în principal în București, piese celebre din repertoriul românesc și universal: O scrisoare pierdută a lui Caragiale, Cum vă place și Furtuna de Shakespeare, Azilul de noapte de Maxim Gorki, Elisabeta I de Paul Foster, Pescărușul de Cehov, ca să le amintim pe cele mai importante. 

Talentul regizoral uriaș al lui Liviu Ciulei a fost răsplătit cu importante premii: Premiul I la Festivalul de film de la Karlovy Vary în 1960 pentru Valurile Dunării, premiul pentru regie în 1965, la Festivalul de la Cannes, pentru ecranizarea romanului Pădurea spânzuraților, în care a apărut și ca actor, alăturii de celebri actori români Victor Rebengiuc, Anna Szeles, Gina Patrichi, Mariana Mihuț. 

Liviu Ciulei a fost apreciat și în afara granițelor țării, creațiile sale regizorale din Statele Unite bucurându-se de un mare succes. 

Al doilea mare regizor comemorat la 100 de ani de la naștere, Ion Popescu-Gopo, are un loc cu totul special în cinematografia românească, în arta filmului de animație.

Devenit celebru prin al său „omuleț”, eroul filmului de animație Scurtă istorie, creionat din linii simple, dar expresive, Ion Popescu-Gopo a adus un suflu nou, modern atât în filmul de animație, cât și în cel cu actori unde a ecranizat în special basme românești (Fata moșului și fata babei, Povestea lui Harap Alb etc.)  

Pentru Scurtă istorie a fost distins, în  anul 1957, la Festivalul de la Cannes cu Palme d’Or, iar pentru alte pelicule a primit premii în Germania, S. U. A., Franța, Cehoslovacia.

Portretele celor două mari personalități ale filmului și teatrului românesc au fost detaliat prezentate publicului, imaginile fiind veritabile povești ale vieții și creației celor doi artiști. Moștenirea lor artistică trebuie cunoscută în special de către tineri, iar manifestarea noastră credem că a reușit să le stârnească interesul și curiozitatea.

În finalul prezentării, celor prezenți în sală li s-au adresat întrebări din subiectul urmărit, iar cei care au răspuns corect au fost răsplătiți cu frumoase premii constând în diplome și cărți oferite de biblioteca județeană.  

Ioan Sebastian BARA

Cartea-cult – Maestrul și Margareta

Activitățile dedicate cărții și lecturii pe care Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, le-a organizat în ultimul timp au fost întregite de o interesantă prezentare intitulată „Cartea-cult – Maestrul și Margareta”.

Activitatea s-a adresat în primul rând elevilor de liceu.

Romanul „Maestrul și Margareta” al scriitorului Mihail Bulgakov (1891 – 1940), este o carte de referință a literaturii ruse și universale. Acest roman își merită pe deplin apartenența la categoria așa-ziselor cărți-cult, sintagmă ce caracterizează cărțile cu adevărat valoroase, adevărate cărți formatoare, cărți care nu pot lipsi din lista de lecturi ale unui om cuprins de patima cititului, care are cultul lecturii. Sunt capodopere ale literaturii, lecturi obligatorii pentru oricine dorește nu doar să-și cultive pasiunea pentru lectură, dar să și-o și rafineze.

S-a făcut o prezentare structurată pe două paliere: viața lui Mihail Bulgakov și expunerea pe larg a romanului său „Maestrul și Margareta”.

Biografia lui Mihail Bulgakov, bine documentată, a urmărit toate etapele vieții autorului care, asemenea lui A. P. Cehov, a practicat în tinerețe medicina, meserie pe care o abandonează și se dedică scrisului către care simte o puternică chemare și unde vădește un talent excepțional. Scriitorul trăiește și creează   într-o perioadă aflată sub semnul totalitarismului stalinist, într-o atmosferă de constrângeri, de teroare, de restrângere a oricărei năzuințe spre libertate. În aceste condiții, nuvelele și piesele de teatru, precum și primul său roman, „Garda albă”, toate scrise în anii 1920, se lovesc de ostilitatea criticii vremii și de piedici impuse de regimul bolșevic. Din anul 1929, creația lui Bulgakov nu mai vede lumina tiparului din cauza interdicției dictate de însuși Stalin. Vreme de zece ani, din 1930 și până în anul morții, 1940, Mihail Bulgakov va scrie capodopera sa, romanul „Maestrul și Margareta”, apreciat ca fiind una dintre cele mai bune creații epice din literatura rusă și universală. Atmosfera de magie, de ireal și de absurd în care este îmbrăcat firul epic al romanului sugerează realitățile alienante din timpul regimului bolșevic tot mai opresiv. Acțiunile și cuvintele personajelor, odată decriptate, dezvăluie mesaje clare pe care le transmite autorul, mesaje cu puternic sens umanist. De pildă, dialogul dintre Pilat din Pont și Yoshua, personaje biblice din „romanul în roman”, pare desprins dintr-un interogatoriu la care erau supuși opozanții regimului sovietic ce aveau curajul să afirme că „ …orice putere este o constrângere a oamenilor și va veni o vreme când nu va mai exista nici puterea cezarilor, nici un alt fel de putere. Omul va intra în împărăția adevărului și a dreptății, unde, în general, nu va fi nevoie de nici un fel de putere.”

Viața lui Mihail Bulgakov a fost o luptă continuă cu un sistem politic care îi tăia orice elan creator. De aceea, capodopera sa, romanul „Maestrul și Margareta”, a putut să apară abia la peste două decenii după ce a fost scrisă.

„Maestrul și Margareta” nu este o lectură facilă, nu este o literatură de loisir. Structurată pe trei planuri, acțiunea și simbolurile trebuie înțelese, or tocmai acest lucru îl face prezentarea detaliată și competentă a acestui roman cu adevărat considerat carte-cult.

La final, participanții au primit întrebări din materialul pe care l-au urmărit, cei care au răspuns corect fiind recompensați cu premii constând în cărți și diplome oferite de biblioteca județeană.

Ioan Sebastian Bara

Unirea Principatelor, o sărbătoare dragă inimilor noastre

În fiecare an, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, sărbătorește cu mult entuziasm ziua de 24 Ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, una dintre cele mai îndrăgite sărbători ale românilor.

Cu deosebită plăcere i-am invitat, și în acest an, alături de noi pe toți cei care au dorit să-și arate bucuria de a serba așa cum se cuvine acest memorabil eveniment istoric, moment de cotitură în istoria românilor: unirea Moldovei cu Țara Românească. Este o zi dragă nouă tuturor, este ziua în care Hora Unirii a însuflețit mii de piepturi de moldoveni și munteni, de români trăitori în provinciile noastre istorice. „Mica Unire”, cum mai este numită, a devenit una dintre cele mai iubite sărbători ale românilor. Anul acesta, după o nedorită întrerupere, acest eveniment memorabil din istoria noastră a putut fi marcat așa cum se cuvine, așa cum merită marii noștri patrioți care au făcut posibilă unirea Moldovei cu Țara Românească.

Sub faldurile tricolorului românesc și în acordurile Horei Unirii, am încercat să reînviem atmosfera de entuziasm și bucurie din 24 ianuarie 1859 când cele două principate române s-au unit sub sceptrul lui Alexandru Ioan Cuza, bărbatul de stat, patriotul adevărat și apropiat de popor, despre care Nicolae Iorga a spus că „ … a rămas pentru poporul nostru nu idolul de o clipă, ci neuitatul părinte și binefăcător”. Amintirea acestui domnitor român este păstrată cu sfințenie și recunoștință în inimile românilor, ca o efigie luminoasă și model de adevărat conducător de țară.

Sărbătorirea Micii Uniri la Deva are pentru noi o semnificație în plus: aici, la Hanul Mare, a poposit, în noaptea de 14 februarie 1866, domnul Cuza în drumul său spre exil „departe de pământul pe care nu va avea îngăduința a-l mai vedea vreodată”. Sunt cuvinte amare și emoționante scrise pe placa așezată pe clădirea ce adăpostea Hanul Mare, actuala clădire a Casei Județene de Asigurări de Sănătate Hunedoara. Pe frontispiciul ei, o delegație formată din domnii Costel Avram, administratorul public din cadrul Consiliului Județean Hunedoara, Ion Bădin, vicepreședintele Consiliului Județean Hunedoara, Sorin Demeter, directorul Liceului Tehnologic „Transilvania” din Deva, Louise Gabriel Tripa, directorul Colegiului Național Pedagogic „Regina Maria” din Deva, Teodor Sorin Vlaic, profesor la Liceul Tehnologic „Transilvania” din Deva, și Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva,  a depus o jerbă de flori, în semn de recunoștință și aducere aminte față de Domnul Cuza, cel despre care istoricul Nicolae Iorga a spus: „Țara era totul pentru dânsul, țara pe care a întemeiat-o, pe care a știut să o reprezinte cu demnitate și pe care a putut s-o părăsească fără blesteme.”

Unirea Principatelor a fost marcată, în continuare, în curtea Bibliotecii Județene, printr-o amplă și însuflețită Horă a Unirii.

La Sala de Lectură a Bibliotecii Județene a avut loc o evocare a evenimentelor petrecute în luna ianuarie 1859 și a marilor personalități care au contribuit la înfăptuirea Unirii Principatelor Române: Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Barbu Catargiu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Boliac etc. Alături de noi au fost prezenți elevi de la Liceul Tehnologic „Transilvania” Deva și Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva.

Unirea de la 24 ianuarie 1859 a însemnat primul pas spre nașterea României moderne, acel pas înainte care deschidea țării largi perspective în evoluția socială, economică, politică și culturală. Domnia lui Cuza a reprezentat în esență un șir de reforme introduse în ritm accelerat într-un răstimp scurt al istoriei, în scopul de a racorda țara și oamenii ei la cerințele Europei de atunci.

La finalul prezentării, elevii au fost antrenați să răspundă la un set de întrebări despre evenimentele evocate, răspunsurile corecte fiind recompensate cu premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană.

Totodată, a fost organizată o expoziție tematică, biblioteca a scos din rafturile sale documentele și materialele care fac referire la aceste zile de sărbătoare, invitând cititorii să le consulte.    

Prin toate aceste momente am dorit să facem cunoscut faptul că Unirea Principatelor Române este un eveniment de răscruce al istoriei românilor și ea trebuie să fie cunoscută de către toți cei care se simt ai acestui pământ și, mai ales, de către tineri. Ori de câte ori auzim „hora noastră cea frățească”, Unirea Principatelor, o sărbătoare dragă inimilor noastre să trimitem un gând de cald omagiu făuritorilor Unirii de la 24 ianuarie 1859 și Domnului Unirii, Alexandru Ioan Cuza, cel care a spus, cu atâta mândrie și dragoste de neam, că  „poporul român trăiește de acum înainte propria sa viață: el este român și nimic altceva decât român.”

Ioan Sebastian Bara

Despre soarta cărților…

Pe agenda Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva s-a aflat, în ziua de 19 aprilie 2018, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, o manifestare cultural-educativă la care au fost invitați toți cei care iubesc cărțile și lectura, în mod deosebit tinerii. Și de această dată, a fost ales spre prezentare un subiect incitant, care a stârnit interesul celor prezenți: „Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor – Cărțile interzise”. Am pornit de la ideea că este un subiect destul de puțin cunoscut de public și, de aceea, prezentarea a făcut o trecere în revistă a principalelor cauze care au dus la interzicerea unor cărți și au fost prezentate cele mai cunoscute cazuri de cărți interzise și de autori interziși de-a lungul istoriei. Cuvântul tipărit a avut de la bun început o putere extraordinară, o forță de influențare a vieții și gândirii a mii de oameni, iar acest lucru nu i-a lăsat indiferenți pe cei care aveau puterea, fie că vorbim de Biserică, fie despre puterea politică. Primele cărți au fost interzise de Biserica Catolică în perioada Inchiziției, în secolul XVI, prin temutul „Index al cărților interzise” (Index librorum prohibitorum), de unde și originea expresiei „a pune la index”. Această listă, acest index al cărților interzise, s-a reînnoit mereu și s-a publicat până în anul 1948, iar scrierile unor mari personalități ale culturii și științei, de la Denis Diderot și Voltaire până la Simone de Beauvoir și Ferdinand Céline, au fost trecute pe „lista neagră” a cărților interzise.

Biserica Catolică a interzis cărți care tratau originea Universului, teoria heliocentrică, scrise de Galileo Galilei și Giordano Bruno, sau cărțile lui Martin Luther și Jean Calvin, care combăteau dogmele catolice, și exemplele nu se opresc aici. Secolul XX a fost martorul unor atitudini de maximă intoleranță față de autorii socotiți că încalcă dogme politice, atât în țările occidentale, cât și în URSS și țările satelite. Astfel, au fost interziși autori renumiți ca Erich Maria Remarque, Erich Kästner, Thomas Mann, Klaus Mann, Alfred Döblin (în Germania nazistă), cât și Boris Pasternak, Alexandr Soljenițîn, George Orwell, Margaret Mitchell etc.

De asemenea, în regimul comunist, de îndată ce un scriitor emigra în Occident, cărțile lui erau interzise. Este cazul unor scriitori ca Ivan Bunin, Evgheni Zamiatin, Vladimir Nabokov, iar în România, Petru Dumitriu, Norman Manea, Petre Popescu, Ioana Crăciunescu, Nicolae Balotă, Nina Cassian, Gabriela Melinescu, Herta Müller etc. Mari nume ale culturii române au fost ținute în umbră de regimul totalitar: Mircea Eliade, Emil Cioran sau Vintilă Horia fiind doar câteva dintre ele.  Pe lângă considerentele politice de interzicere a unor cărți, au existat și cărți care au fost interzise pentru că erau considerate obscene, libertine, excesiv de erotice. A fost cazul unor cărți devenite capodopere, începând cu câteva poezii de Charles Baudelaire și „Doamna Bovary” a lui Gustave Flaubert, în secolul XIX, și continuând cu celebrele romane ale secolului XX ca „Amantul doamnei Chatterley” de H. D. Lawrence, „Lolita” de  Vladimir Nabokov, „Ulise” de James Joyce, romanele „Tropicul Racului” și „Tropicul Capricornului” ale lui Henry Miller.

Cărțile, însă, au viața lor, au puterea extraordinară de a rezista tuturor vicisitudinilor pe care le trăiesc ele sau autorii lor. Pentru că timpul a fost și va rămâne întotdeauna judecătorul suprem, cel care, în ciuda celei mai sălbatice represiuni și a celei mai stricte interziceri, va hotărî ce carte este valoroasă și rezistă timpului, ce scriitor este înzestrat cu talent și se înscrie în galeria marilor scriitori ai lumii. Indiferent de rațiunile care au stat la baza interzicerii unor cărți sau autori, cititorii au reușit, în toate epocile, să „dejoace” intențiile cenzurii, astfel că majoritatea cărților interzise au ajuns, în cele din urmă, în mâinile iubitorilor de carte. Toate acestea au fost amplu prezentate în fața publicului, scopul prezentării fiind acela de a aduce în fața tinerilor informații pe care, poate, nu le află la orele de clasă.

În final, ca de obicei, au fost adresate întrebări publicului din sală, cei care au răspuns corect fiind răsplătiți cu frumoase premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.

Ioan Sebastian Bara

Noaptea Bibliotecilor 2017

Începutul de octombrie a găsit și în acest an Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva așteptându-și tot mai numeroșii prieteni la evenimentul cultural atât de îndrăgit și mult așteptat în fiecare toamnă, „Noaptea Bibliotecilor”. Evenimentul a ajuns în acest an la cea de-a VII-a ediție.

„Noaptea Bibliotecilor” a devenit o activitate culturală tradițională prin care ne facem tot mai cunoscuți și prin care atragem un număr tot mai mare de prieteni ai bibliotecii. Această primă sâmbătă de octombrie este un moment pe care îl pregătim din timp, cu cea mai mare atenție și grijă de a oferi oaspeților noștri o noapte care să-i îmbogățească spiritual și să-i determine să revină an de an la această manifestare.

De fiecare dată ne străduim să oferim ceasuri plăcute în compania muzicii, a teatrului, a cărților, a filmelor, a veseliei și bunei dispoziții. Și în acest an am putut dărui celor prezenți momente de bucurie, de antren, de cultură adevărată. În seara zilei de 7 octombrie 2017, curtea Bibliotecii Județene s-a dovedit neîncăpătoare pentru oaspeții de toate vârstele care au venit să petreacă cu noi această noapte magică. Și de această dată, programul a fost variat, pe gustul tuturor.

Primii care s-au  bucurat de acest eveniment au fost copiii, cei mai tineri prieteni ai noștri, cărora le-a fost destinat momentul de debut al programului: îndrăgita poveste a Fraților Grimm, „Muzicanții din Bremen”, a prins viață într-un reușit spectacol de teatru pus în scenă de actorii Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroșani, în regia Nicoletei Dănilă. Copiii au savurat fiecare replică, au privit cu maximă atenție jocul actorilor care au întruchipat personajele basmului – măgarul, câinele, tâlharii –, iar aplauzele vii au fost răsplata acestui moment artistic reușit. În continuare, copiii au fost antrenați într-o incitantă sesiune de pictură pe față, care în fiecare an s-a bucurat de un imens succes, anul acesta realizându-se și o amuzantă petrecere cu clovn.

Momentul muzical al serii, mult așteptat în fiecare an, a fost susținut de cunoscuta și îndrăgita trupă pop-rock HARA, care a venit în fața noastră cu piesele cele mai cunoscute din repertoriul ei, piese care au electrizat literalmente publicul. Aplauzele care n-au mai contenit i-au răsplătit pe membrii trupei: Flavius Buzilă – voce, chitară acustică, Sergiu Corbu Boldor – vioară, Valentin Mușat – chitară electrică, acustică, Radu Anghel – bass, Nunu Racris – tobe, percuții. După spectaculosul foc de artificii, oaspeții au fost invitați să viziteze secțiile bibliotecii unde au primit explicații de la bibliotecari. Aceștia le-au vorbit vizitatorilor despre organizarea bibliotecii, despre profesia de bibliotecar și despre drumul pe care îl parcurge o carte din momentul în care intră în bibliotecă și până când ajunge în mâna cititorului.

Ca de obicei, la sfârșitul serii, oaspeții au fost invitați la Sala de Lectură și în curtea instituției unde au putut viziona o noapte întreagă filme cu tematică thriller și suspans.Nu au lipsit, nici în acest an, expozițiile pe care Biblioteca le-a pregătit special pentru oaspeți: „Noaptea Bibliotecilor, an de an…” (la intrarea în bibliotecă) și expoziția interactivă de jocuri a Muzeului Jocurilor din Chemnitz, Germania (Filiala Nr. 1 – Cartier Dacia, Bl. 41 – parter). Nu în ultimul rând, standul de carte cu vânzare al Editurii Niculescu din București a stat la dispoziția vizitatorilor și a celor care au dorit să cumpere cărți, la Secția de Artă și Carte Franceză.

Ca în fiecare an, la „Noaptea Bibliotecilor” cititorii care nu au returnat la timp cărțile împrumutate au fost iertați și nu au plătit penalizări, iar cei care au dorit să se înscrie la bibliotecă au putut să o facă gratuit.

Ioan Sebastian Bara