Primăvara poeților hunedoreni

Cum altfel ne-am fi putut întâlni cu primăvara care a venit, cum altfel i-am fi putut deschide porțile inimilor noastre dacă nu dedicând ceasuri speciale poeziei? Am serbat, așadar, și în acest an, Ziua Internațională a Poeziei împreună, creatorii de poezie și iubitorii ei. Cei care au stabilit ca ziua de 21 martie să fie ziua poeziei din întreaga lume au avut în vedere, sigur, emoția și bucuria pe care le simțim de îndată ce renaște întreaga natură. De aceea și noi, în această zi am fost împreună, am lăsat în urmă răsufletul rece al iernii și am privit cu speranțe renăscute spre viața care nu încetează să palpite în fiecare colț de natură.

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Asociația Oamenilor de Cultură și Artă din Județul Hunedoara, a încheiat, așadar, seria activităților culturale organizate în luna martie cu o manifestare artistică dedicată Zilei Internaționale a Poeziei. În această zi, 21 martie, la Sala de Lectură a bibliotecii, a avut loc o emoționantă întâlnire cu poeți hunedoreni care au prezentat publicului un florilegiu de poezii din creația proprie. Moderatorul manifestării a fost cunoscutul jurnalist Tiberiu Vințan, om de aleasă cultură și bun cunoscător al poeților hunedoreni, care a ghidat publicul prin universul plin de farmec al poeziei.

Ne-am bucurat de prezența domnului Costel Avram, administrator public în cadrul Consiliului Județean Hunedoara, prieten bun al bibliotecii, iubitor de cultură, care este mereu alături de noi și ne sprijină în organizarea activităților culturale. Cu acest prilej, domnul Costel Avram a făcut un gest impresionant, înmânând din partea Consiliului Județean Hunedoara poetei Elisabeta Bogățan o Diplomă de excelență post mortem pentru scriitorul și omul de cultură Ioan Dan Bălan în semn de apreciere și recunoștință pentru întreaga creație dedicată literaturii, culturii și promovării moștenirii spirituale hunedorene.

A fost prezent alături de noi și subprefectul județului Hunedoara, domnul Gheorghe-Bogdan Urdea.

Cu mai bine de 150 de ani în urmă, poetul francez Charles Baudelaire considera că „Orice om sănătos poate rezista fără mâncare două zile – dar nu și fără poezie”. Este un adevăr cu care milioane de iubitori de poezie sunt de acord, iar proclamarea, în 1999, a zilei de 21 martie ca Zi Internațională a Poeziei de către UNESCO a fost primită cu entuziasm de toți cei care iubesc poezia, fie poeți, fie cititori. Întâlnirea cu poezia este întotdeauna un prilej de bucurie pentru suflet, este un prilej de a crea o apropiere unică între poeți și cei care iubesc universul liric.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Poeții hunedoreni care au cinstit prin creația lor Ziua Internațională a Poeziei – Ana Almășana Ciontea, Camelia Ardelean, Marioara Ardelean, Elisabeta Bogățan, Andrei Caucar, Anca Ciolca, Mirela Cocheci, Ianina-Ulpia Cupșan Morar, Valentin David, Gelu Dobrescu, Dumitru Dumitrescu, Mariana Ghicioi, Nora Hruban, Radu Igna, Virgil Iovița, Daniel Marian, Florentina Mitrică, Dorel Neamțu, Mariana Pândaru, Larisa Petruț, Carmen Pinte, Paulina Popa, Maria Sângerean-Sibioara, Aurelian Sârbu, Miron Simedrea, Constantin Stancu, Victoria Stoian, Dumitru Tâlvescu, Tiberiu Vințan, Robert Vladu – sunt prietenii constanți și sinceri ai Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, poeți pentru care biblioteca este a doua casă, o casă primitoare ce le oferă ambianța propice de a-și deschide sufletul prin versurile pe care le-au creat cu talent și inspirație. Ambianța poetică realizată de organizatorii evenimentului a fost întregită de o serie de panouri  pe care se găseau cele mai reprezentative creații ale poeților hunedoreni. Această întâlnire cu poezia, la început de primăvară, a reprezentat o nouă modalitate de racordare a bibliotecii noastre la viața culturală de bună calitate. Cuvintele poetului Tudor Arghezi sintetizează perfect tot ce înseamnă pentru noi poezia și de ce ținem să o omagiem an de an: „Poezia este copilul care rămâne în sufletul adolescentului, al omului matur și al bătrânilor, peste durere, dezamăgire și suferință”. 

De mii de ani, din zorii omenirii, poezia a făcut parte din sufletul oamenilor, poezia a fost oglinda sufletului lor, poezia a exprimat cele mai profunde și mai tainice sentimente și gânduri ale omului.

Marele prozator englez Somerset Maugham a dat o excelentă și completă definiție a poeziei: „Coroana literaturii este poezia. Poezia este finalul și țelul literaturii. Ea reprezintă cea mai sublimă activitate a minții umane; constituie atingerea frumuseții și delicateții. Prozatorul nu poate face altceva decât să se dea la o parte atunci când trece poetul”.

Sunt cuvinte mai mult decât elocvente pentru a înțelege rolul copleșitor pe care îl are poezia în dezvoltarea personalității omului. În toate etapele vieții noastre avem nevoie de poezie ca de aer, poezia ne formează sensibilitatea sufletului, ne modelează gândirea, ne stârnește curiozitatea de a interpreta mesajele uneori încifrate în versuri bine meșteșugite. Nu întâmplător, un alt mare scriitor, poetul Walt Whitman, spunea, pe drept cuvânt, că „pentru a exista mari poeți este nevoie de mari cititori”.

Acești cititori se formează în timp, prin contactul frecvent cu poezii valoroase în care se simte autentica vibrație artistică și în care harul poetic al autorului apare ca o aură ce înnobilează întregul text.

Este exact ceea ce noi dorim să facem prin întâlnirile cu poeții și cu creația lor, prin atragerea unui public tot mai numeros și din ce în ce mai interesat de această miraculoasă formă de expresie artistică pe care o întruchipează poezia.

Iată de ce le-am mulțumit acestor neobosiți „ucenici la cuvinte” pentru prietenia sinceră, adevărată pe care ne-o arată de fiecare dată. Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva a fost, este și va fi întotdeauna un adevărat prieten al scriitorilor noștri, al poeților. Întâlnirea noastră nu a fost, nici pe departe, o activitate pe care doar „o bifăm” și o considerăm o formalitate. A fost o caldă revedere a unor prieteni adevărați, o întâlnire cu poezia noastră, o întâlnire care ne-a umplut inimile de bucurie.

Ioan Sebastian Bara

La pas prin Paris de Ziua Internațională a Francofoniei

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Liceul Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” Simeria și Centrul Cultural și de Creație al orașului Simeria, a organizat în ziua de 20 martie 2023, în primitoarea sală de conferințe a Parcului de Afaceri din Simeria, manifestarea cultural-educativă intitulată „La pas prin Paris” dedicată Zilei Internaționale a Francofoniei. 

La 20 martie, milioane de oameni din lumea întreagă, din spațiul european, slav, arab, american sau asiatic își manifestă prin acțiuni culturale respectul și prețuirea față de limba franceză, față de cultura Franței.

Până nu demult, limba franceză putea fi considerată ca a doua limbă vorbită în România, o limbă studiată temeinic în licee și care oferea un important izvor de cunoaștere a Franței, a culturii, a istoriei, a vieții politice franceze. De altfel, România este cea mai importantă ţară francofonă din Europa Centrală şi de Est.

Anul acesta, activitatea organizată de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva sub denumirea „La pas prin Paris” a invitat  publicul prezent în sală la o plimbare la pas prin centrul Parisului cu ajutorul unei succesiuni sugestive de imagini. Plimbarea propusă a început la Catedrala Notre Dame, la piața de flori din apropierea ei, s-a trecut pe Insula Saint-Louis, prin Place de la Concorde și bulevardul Champs-Élysées, și s-a încheiat la Arcul de Triumf din Place de l’Étoile. Au fost prezentate și celebrele muzee Luvru și Orsay, Cartierul Latin cu Universitatea Sorbona, Biblioteca Sainte Geneviève, cafenelele celebre și bulevardele boemei pariziene de pe malul stâng al Senei, Domul Invalizilor și Turnul Eiffel, toate acestea fiind și o invitație la lectură, la bibliotecă existând numerose cărți și materiale audio-video cu tematică „pariziană”.

Un loc special a fost rezervat marilor personalități ale culturii române care au trăit la Paris, de la Martha Bibescu și Elena Văcărescu la Constantin Brâncuși, Eugen Ionescu și Emil Cioran.

Scritorul Dumitru Tâlvescu, vechi și pasionat susținător al activităților bibliotecii și iubitor al culturii franceze, a recitat o poezie din creația lui Charles Baudelaire: Invitation au voyage.  

În sală s-au aflat peste 200 de elevi de la Liceul Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” Simeria, care au urmărit cu interes prezentarea.

În finalul manifestării, celor prezenți în sală li s-au adresat întrebări pe marginea materialului urmărit, răspunsurile corecte fiind răsplătite cu premii constând cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva.

Ioan Sebastian Bara

Bibliotecile anului 2022

Ne-am întâlnit astăzi pentru a răsplăti munca de un an a celor mai bune biblioteci municipale, orășenești și comunale, pentru a înmâna diplome și trofee, pentru a desemna bibliotecile anului 2022, un eveniment organizat de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara.

A fost o întâlnire de suflet, a fost revederea unei mari familii, o familie ai cărei membri au nobila profesiune de bibliotecar.

A fi bibliotecar nu este doar o profesie, ci este o chemare, o vocație pe care noi toți o îndeplinim cu drag, cu pasiune.

Toți bibliotecarii din județul Hunedoara au muncit serios în anul 2022, cu responsabilitate și devotament față de comunitatea pe care o servesc.

Nivelul de pregătire profesională a crescut de la un an la altul, toți au depus eforturi serioase pentru a face față provocărilor timpului pe care îl trăim: timpul tehnologiei tot mai avansate, atotputernice, cu care mereu trebuie să fim la curent. Cine nu poate să țină pasul cu tot ce presupune era digitalizării este nevoit să bată pasul pe loc.

Ca și până acum, criterii precum calitatea activității fiecărui bibliotecar, aptitudinile de bun organizator și comunicator, grija faţă de bibliotecă, capacitatea bibliotecarilor de a atrage cât mai mulţi cititori, spiritul de iniţiativă în organizarea unor acțiuni cât mai interesante și utile pentru locuitorii comunităţii locale în care funcționează biblioteca, gama cât mai variată de servicii oferite utilizatorilor bibliotecii, transmiterea de informații culturale pe paginile de socializare etc. au avut importanță în decernarea trofeelor pe anul 2022.  

Chiar dacă premiile pe care le-au primit au doar valoare de simbol, acest simbol poate fi mai valoros decât un premiu în bani pentru că este un premiu care înseamnă respectul și prețuirea noastră față de munca pe care zi de zi o desfășoară.

Nu oricine are chemare către această profesiune care presupune o adevărată pasiune pentru carte, presupune priceperea de a comunica și de a interrelaționa cu cei care trec pragul bibliotecii, indiferent de vârstă. Este o artă să fii bibliotecar pentru că, dincolo de plăcerea de a munci în mijlocul cărților, trebuie să știi să atragi cititorii, trebuie să le oferi tot timpul informații, iar era internetului ne ajută foarte mult în acest sens.

Colegii mei au devenit bibliotecari moderni, au învățat din mers să lucreze cu noile mijloace de informare, au reușit să se facă cunoscuți și prețuiți în mijlocul comunității locale.

Și în acest an, în ziua de 7  martie 2023, la Centrul Cultural „Drăgan Muntean” Deva, Sala „Liviu Oros”, a fost organizată manifestarea „Bibliotecile anului”, în cadrul căreia a avut loc o frumoasă festivitate de premiere a bibliotecilor publice care au ocupat locuri fruntașe în această competiție anuală.

Anul acesta, într-o ambianță primitoare și caldă, festivitatea de premiere a început prin cuvinte de deschidere rostite de primarul orașului Petrila, Vasile Jurca, primarul orașului Hațeg, Adrian Emilian Pușcaș, primarul comunei Lelese, Ciprian Gheorghe Achim, primarul comunei Turdaș, Remi Bocșeri, primarul comunei Râu de Mori, Flaviu Dilertea, Ștefan Ioan Tiriteu, consilier Cabinet primar în cadrul Primăriei Municipiului Brad și managerul Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, Ioan Sebastian Bara.

Am analizat cu atenție și obiectivitate munca fiecărei biblioteci publice în anul 2022 și am avut o reprezentare destul de exactă a acestei activități.

Astăzi, când tragem linie și facem o evaluare, pot să vă mărturisesc că am un sentiment de bucurie și speranță deoarece avem în județ biblioteci, bibliotecari de care suntem mândri. 

După evaluarea rezultatelor obținute, în funcție de criteriile stabilite, pe „podiumul de premiere” au urcat următoarele biblioteci:

•  La categoria biblioteci municipale: BIBLIOTECA MUNICIPALĂ „GHEORGHE PÂRVU” BRAD;

•   La categoria biblioteci orășenești: BIBLIOTECA ORĂȘENEASCĂ HAȚEG, BIBLIOTECA ORĂȘENEASCĂ PETRILA;

• La categoria biblioteci comunale: BIBLIOTECA COMUNALĂ LELESE, BIBLIOTECA COMUNALĂ RÂU DE MORI, BIBLIOTECA COMUNALĂ TURDAȘ.

Cu acest prilej am acordat și o diplomă de excelență unor bibliotecari care s-au remarcat în mod deosebit prin activitate și implicare în existența comunității locale, iar diploma am oferit-o în semn de prețuire pentru munca desfășurată de-a lungul unei vieți, cu competență și mult suflet.

Anul acesta, diploma de excelență am acordat-o colegelor noastre: Narcisa Sorescu, bibliotecară la Biblioteca Comunală Baru, și Estera Ursachi, bibliotecară la Biblioteca Orășenească Uricani.

Premiile au fost înmânate de către managerul Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, Ioan Sebastian Bara, care a felicitat câștigătorii din acest an ai concursului interbibliotecar și și-a exprimat respectul și admirația pentru felul în care bibliotecarii hunedoreni își onorează profesia.

Felicităm bibliotecile câștigătoare, felicităm toți bibliotecarii. Ne pregătim de pe acum pentru viitoarea ediție a concursului Bibliotecile anului. 

Deviza noastră a fost, este și va fi aceeași: „Toți pentru bibliotecă, biblioteca pentru toți!

Ioan Sebastian Bara

Centenar Monica Lovinescu

La început de martie, când se sărbătorește Ziua Internațională a Femeii, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, organizează de ani buni o manifestare specială dedicată unei personalități feminine de anvergură.

Anul acesta se împlinesc o sută de ani de la nașterea scriitoarei Monica Lovinescu, iar biblioteca județeană a făcut o amplă prezentare a profilului literar, jurnalistic și moral al acestei remarcabile intelectuale care a strălucit în domeniul criticii literare, al memorialisticii, al traducerilor, un nume care a marcat puternic literatura română în a doua jumătate a secolului XX.

În ziua de 2 martie 2023, Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva a găzduit manifestarea cultural-educativă dedicate acestei mari personalități a culturii române.

Născută acum un secol, la 19 noiembrie 1923, ca fiică a ilustrului critic literar Eugen Lovinescu și a profesoarei Ecaterina Bălăcioiu, Monica Lovinescu a devenit o intelectuală de mare ținută, cu o cultură vastă, puternic conectată la viața literară din Bucureștiul interbelic, apropiată de scriitorii epocii, de cei care frecventau cenaclul literar Sburătorul al tatălui său. În anii copilăriei și ai adolescenței a avut marele privilegiu de a-i cunoaște pe marii scriitori români care frecventau celebrul cenaclu, astfel că a fost apropiată de lumea literară din care făceau parte Ion Barbu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Victor Eftimiu, Liviu Rebreanu și mulți alții. Este firesc că, educată într-un asemenea mediu, în proximitatea elitei literare românești interbelice, Monica Lovinescu și-a format un gust elevat pentru literatura de bună calitate, a devenit și ea scriitoare și, mai ales, a analizat sute de creații literare românești pe care le-a transmis în România pe calea undelor.  

Schimbarea de regim de după 1945 a determinat-o să părăsească România, să se stabilească la Paris, dar a rămas puternic conectată la tot ceea ce se petrecea în România comunistă.

Nu a cedat presiunilor regimului de la București care încerca să o oblige să revină în țară, nu a cedat nici atunci când mama ei, Ecaterina Bălăcioiu Lovinescu, a fost arestată, maltratată, lipsită de asistență medicală și lăsată să moară în condiții greu de descris. Această suferință a marcat-o pe Monica Lovinescu pentru toată viața. După pierderea mamei, începând cu anul 1962, a realizat emisiuni la postul de radio Europa Liberă unde vreme de peste 40 de ani a susținut rubricile literare, dar nu numai, intitulate „Teze și antiteze la Paris” și „Actualitatea culturală românească”. Pe undele scurte ale acestui post de radio, Monica Lovinescu a devenit o emblemă a libertății de gândire, o conștiință care a refuzat orice compromis și a devenit un model pentru scriitorii români, pentru intelectualii obligați să trăiască într-un regim opresiv. Mulți își mai amintesc că înainte de 1990, postul de radio Europa Liberă se asculta pe ascuns, cu frica de a nu avea neplăceri din partea Securității. Pe lângă emisiunile de analiză politică, emisiunile literare ale Monicăi Lovinescu deveniseră un adevărat reper pentru scriitorii din România, datorită competenței și rigurozității cu care erau analizate cărțile acestora. Astfel, Monica Lovinescu devenise VOCEA care în fiecare săptămână ne trimitea la noi lecturi, cu adevărat valoroase, ne ghida cu discreție, imperceptibil, dar definitiv, știam ce trebuie să citim, cum trebuie să citim, să decodăm dacă era cazul, cu ce cheie, în ce grilă. Nu în ultimul rând, Monica Lovinescu s-a dovedit a fi o excelentă analistă a tabloului politic și cultural din România, din Franța, din întreaga Europă postbelică. Pentru români, pentru lumea literară din România, atitudinea Monică Lovinescu a fost un impecabil model de urmat, astfel că ea devenise o adevărată instituție a literelor românești și, așa cum a observat criticul Alex. Ștefănescu, a fost „un fel de curte supremă de justiție a literaturii române”.

Biografia, activitatea din România înainte de exil, activitatea ei literară la Paris, emisiunile de la Europa Liberă, revenirea în țară după 1990, cărțile pe care le-a scris și multe alte informații legate de Monica Lovinescu au fost pe larg prezentate, astfel încât cei tineri, care poate au auzit acum pentru prima oară numele ei, au avut prilejul să cunoască o personalitate complexă care ocupă un loc special în cultura română.

La finalul manifestării, ce de obicei, publicului i-au fost adresate întrebări legate de tema prezentată, iar cei care au oferit răspunsul corect au fost răsplătiți cu premii constând în cărți și diplome oferite de biblioteca județeană.

Ioan Sebastian Bara

Dor și drag de Dragobete

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroșani, a organizat în ziua de 23 februarie 2023 evenimentul cultural-literar intitulat „Dor și drag de Dragobete”.

Ca de fiecare dată, am beneficiat de sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, al președintelui Laurențiu Nistor și al administratorului public Costel Avram, în tot ceea ce facem pentru promovarea culturii și a artei autentice.

Anul acesta, inițiatorul și „artizanul” acestui frumos proiect cultural dedicat sărbătorii de Dragobete, domnul Costel Avram, administratorul public al Consiliului Județean Hunedoara, nu a putut fi alături de noi, la Petroșani. Dar prezența domniei sale am simțit-o din căldura mesajului pe care ni l-a trimis și în care, printre altele, a salutat organizarea acestei noi ediții a manifestării noastre:

Chiar dacă alte responsabilități profesionale nu-mi permit să fiu astăzi împreună cu dumneavoastră la acest eveniment cultural, devenit emblematic pentru Valea Jiului și județul Hunedoara, vă asigur că, în suflet și în spirit, rezonez cu tot ceea ce sunt convins și știu că veți aduce astăzi în fața unui public care, asemenea mie, este realmente îndrăgostit de poezie.
Salut inițiativa managerului Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, Ioan Sebastian Bara, de a aduna laolaltă, de data aceasta la Petroșani, o bună parte din creatorii de poezie din județul nostru, într-o zi premergătoare celei în care românii sărbătoresc Dragobetele. Nu încape niciun fel de îndoială asupra faptului că acolo unde este poezie este și dragoste, așa cum acolo unde este dragoste, poezia este prezentă negreșit.
Într-un fel vă invidiez pentru că sunteți martorii acestei seri speciale, în care o pleiadă de oameni admirabili ai județului nostru se pregătesc să împletească poezia și dragostea în cel mai frumos mod cu putință, dar am mulțumirea faptului că, împreună cu Sebi Bara, am „nășit” în urmă cu un an acest eveniment cultural atât de apreciat în comunitatea noastră.
Vă asigur că vor urma și alte evenimente similare, pentru că județul Hunedoara are poeți, scriitori, artiști valoroși, iar Consiliul Județean Hunedoara are determinarea de a le crea cadrul necesar pentru a aduce momente de bucurie iubitorilor de cultură, în toate formele de exprimare a acesteia.
Vă doresc, cu toată dragostea, o seară de poezie fascinantă!

Foaierul Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroșani a fost locul de desfășurare a unui moment artistic conceput sub semnul sărbătorii de Dragobete, o străveche sărbătoare românească închinată dragostei, care a inspirat mii de poeți, muzicieni, oameni de artă.

Dragobetele este una dintre sărbătorile noastre care celebrează sosirea primăverii, renașterea naturii, bucuria sufletului, iubirea curată. Patrimoniul cultural imaterial românesc păstrează această sărbătoare a optimismului, a bucuriei de a trăi și de a iubi. Tradițiile legate de Dragobete sunt păstrate de către toți cei care țin la specificul național românesc, la prospețimea și originalitatea obiceiurilor transmise peste generații de predecesorii noștri.

Există, desigur, diverse modalități de a serba Dragobetele, diverse moduri de a ne arăta bucuria și încrederea că fiecare început de primăvară ne va aduce în inimi speranța că vor veni zile mai bune, mai lipsite de griji.

Și cum altfel am fi putut marca frumoasa zi de Dragobete dacă nu aplecându-ne cu drag asupra poeziei. Pentru că poezia a fost, de milenii încoace, alături de muzică, modalitatea de a tălmăci în cuvinte, în imagini poetice dragostea, acest sentiment etern omenesc. De aceea, am adunat în jurul nostru un număr impresionant de poeți din județul Hunedoara care au transpus în creațiile lor trăirile inspirate de iubire.

Am intrat în lumea plină de farmec a poeziei, ghidați cu pricepere de reputatul jurnalist Tiberiu Vințan, fin cunoscător al poeților hunedoreni, al poeților din Valea Jiului, care ne-a călăuzit pe noi toți în lumea bătrânului dar veșnic tânărului Dragobete. 

Am avut la Petroșani alături de noi, aș putea spune floarea poeziei hunedorene, poeți din toate generațiile, care au ținut să fie împreună cu noi ca să-și facă cunoscute creațiile poetice: Camelia Ardelean, Marioara Ardelean, Elisabeta Bogățan, Ruben Bucoiu, Andrei Caucar, Anca Ciolca, Mirela Cocheci, Nicolae Crepcia, Ianina-Ulpia Cupșan Morar, Ladislau Daradici, Valentin David, Gelu Dobrescu, Dumitru Dumitrescu, Mariana Ghicioi, Nora Hruban, Radu Igna, Virgil Iovița, Daniel Marian, Dorel Neamțu, Mariana Pândaru, Larisa Petruț, Carmen Pinte, Paulina Popa, Maria Sângerean, Aurelian Sârbu, Miron Simedrea, Petronela-Vali Slavu, Constantin Stancu, Victoria Stoian, Dumitru Tâlvescu, Robert Vladu. Ne-am împărtășit cu emoție din fiorul liric al poeziilor pe care le-am ascultat. 

Programul artistic a fost conceput în așa fel încât vers și muzică s-au îngemănat și au oferit celor prezenți momente de bucurie și de îmbogățire spirituală.

Poeților li s-au alăturat actorii Corina Vișinescu și Laurențiu Vlad cu un recital de poezie de dragoste.

Muzica a fost și ea prezentă prin glasurile minunate ale interpreților Cristian Fodor și Lorena Pascu, iar armonia Coralei „Sargeția” dirijată de Mihaela Popa a încântat publicul cu binecunoscute cântece de dragoste.

Întreaga noastră manifestare a avut drept „decor” un număr de 20 de panouri, pe fiecare dintre ele fiind o poezie de dragoste din creația celor mai îndrăgiți poeți români. Iubitorii de poezie au putut astfel să citească, să recitească poeziile: „Gândind la tine” și „Iubind în taină” de Mihai Eminescu,   „Cântec” de George Topârceanu, „Celei care minte” de Ion Minulescu, „Despărțire” de Elena Farago, „Catrenele dragostei”, „Prezența ta” și „Psalm dragostei” de Lucian Blaga, „Eu te-am rupt pe tine din aer”, „Altă matematică” și „Leoaică tânără, iubirea” de Nichita Stănescu, „Curajul îndrăgostit” și „Dragostea” de Nicolae Labiș, „Când cel iubit”, „Dragostea mea” și „Dragostea”  de Magda Isanos, „Postfață la o iubire sfârșită” și „Sonetele iubirii împlinite” de Nina Cassian, „Cuplu” și „De dragoste” de Ana Blandiana, „El și ea” de Alexandru Andrieș și „Să ne iubim, chera mu” de Mircea Cărtărescu.

Împreună, așadar, cu minunații noștri scriitori și artiști am marcat așa cum se cuvine acest frumos simbol al primăverii, al renașterii și al iubirii care este Dragobetele nostru. Cel mai mult, însă, ne-a bucurat faptul că Dragobetele ne-a adus pe toți laolaltă, ne-a apropiat și ne-a făcut mai trainică prietenia.

Ne-am bucurat și pentru că am întâmpinat primăvara cu inimile curate, pline de bucurie și speranță, ne-am bucurat că avem această minunată sărbătoare a iubirii care nu și-a pierdut prospețimea în atâtea veacuri care au trecut peste ea. Ne-am dorit unii altora să ne întâlnim încă mulți ani de aici încolo de Dragobete și să fim la fel de buni prieteni.  

Ioan Sebastian Bara