Întâlnire peste timp

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, a organizat în ziua de 5 iunie 2019, la Sala de Lectură a instituției, un eveniment cultural deosebit: lansarea romanului „Pământul tuturor faptelor”, operă postumă a regretatului scriitor Valeriu Bârgău, și a cărții „Interviuri fără frontiere”, a cărei autoare este poeta și editoarea Mariana Pândaru Bârgău. Ambele cărți au văzut lumina tiparului la Editura Călăuza v.b din Deva, editură înființată de soții Valeriu Bârgău și Mariana Pândaru.

Valeriu Bârgău a fost unul dintre cei mai importanți scriitori hunedoreni, apreciat de întreaga comunitate literară din România pentru creația sa poetică, pentru cărțile de reportaje, pentru activitatea gazetărească etc. A fost o personalitate care și-a pus amprenta pe viața culturală a județului Hunedoara atât înainte, cât și după 1989. A avut-o alături pe poeta Mariana Pândaru, cei doi soți fiind adevărați animatori ai vieții literare din județul Hunedoara. În timpul vieții, Valeriu Bârgău a publicat 14 volume de poezie, proză și interviuri, iar postum i-au apărut șapte volume, prin grija poetei Mariana Pândaru, inclusiv volumul lansat acum. De asemenea, a scris peste 2.000 de articole, cronici literare, recenzii, critică şi istorie literară, articole de întâmpinare literară.

Memoria lui Valeriu Bârgău, plecat mult prea devreme dintre noi, este păstrată de poeta Mariana Pândaru, precum și de toți cei care au avut prilejul să-l cunoască și să-i fie aproape.

Romanul „Pământul tuturor faptelor” este cel de-al treilea roman scris de Valeriu Bârgău, după „Utopia profesorului Dunca” (în colaborare cu Neculai Chirica), în 1986, și „Semne particulare”, în 1988. Printre manuscrisele rămase de la Valeriu Bârgău, soția sa a mai descoperit alte cinci romane pe care va încerca să le publice în viitor.

Romanul lui Valeriu Bârgău este scris într-o manieră modernă, cu personaje limpede conturate, ale căror destine interferează, poveștile lor de viață fiind foarte bine conduse de autor. Atmosfera de șantier, unde se petrece acțiunea, este redată cu un puternic simț al realității, cu dialoguri firești, care subliniază perfect caracterele personajelor, trăirile lor lăuntrice. Lectura este captivantă, la final cititorul rămâne cu imaginea caleidoscopică a unei lumi în care gravitează personaje ale căror traiectorii de viață se împletesc, se despart pentru a se întâlni din nou.

Pe Valeriu Bârgău îl vom afla și în cea de-a doua carte lansată, „Interviuri fără frontiere” a cărei autoare este poeta și editoarea Mariana Pândaru. Dintre cele peste 70 de interviuri din carte realizate, de-a lungul timpului, de către autoare cu personalități de marcă din diferite domenii, unul dintre primele este cel luat tânărului pe atunci Valeriu Bârgău, în anul 1980.

Stăpânind perfect arta dialogului, tehnica interviului, Mariana Pândaru ne face cunoștință cu nume ilustre ale literaturii, artei, politicii etc. Cu ajutorul ei, pătrundem în intimitatea gândurilor unor personalități precum Mircea Ciobanu, Mircea Sântimbreanu, Monica Lovinescu, Doina Uricariu, Liviu Ioan Stoiciu,  Ioan și Eugen Evu, Ion Cârjoi, Ioan Şeu, Mircea Bâtcă etc., ca să numesc doar o mică parte din pleiada de figuri ilustre care și-au deschis sufletul în fața Marianei Pândaru. Cititorii vor putea observa delicatețea și căldura cu care poeta se adresează interlocutorilor ei, astfel că la finele fiecărui interviu ni se conturează profilul fiecărei personalități. Este o carte pe care Mariana Pândaru o prețuiește foarte mult pentru că a avut privilegiul de a cunoaște nume mari ale culturii române și a dorit să împărtășească și cititorilor ei bucuria pe care i-a adus-o fiecare discuție.

Din prefața volumului, semnată de Maria Daniela Pănăzan, aflăm că „citind despre ceilalți, te regăsești pe tine, te întorci înspre tine, te întâlnești cu tine însuți. (…) Și ce poate fi mai frumos decât să citești frânturi mărturisite de viață în care te vezi pe tine ca într-o oglindă, care te îndreaptă înspre bucuria de a fi tu însuți în cartea de istorie a lumii?”

A fost un eveniment emoționant, o retrăire a timpului în care scriitorul Valeriu Bârgău era printre noi, iar acum, prin grija și afecțiunea poetei Mariana Pândaru, am avut puternica impresie că nu ne-a părăsit niciodată.

La final, Mariana Pândaru a oferit doritorilor autografe.

Ioan Sebastian Bara

Eminescu nemuritorul

La a X-a ediție a manifestării cultural-educative Eminesciana, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, a omagiat și în acest an, în care se împlinesc 130 de ani de la trecerea în eternitate a lui Mihai Eminescu, memoria marelui nostru poet național. An de an, la mijloc de ianuarie, Biblioteca noastră a cinstit așa cum se cuvine personalitatea și opera poetului nepereche și am dorit ca, de la un an la altul, aceste momente să fie tot mai reușite, mai atractive.

În ziua de 15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale, manifestările organizate sub genericul Eminesciana au avut drept motto versul Mai am un singur dor, pe care l-am ales pentru întreaga lui încărcătură sufletească, pentru că poezia omonimă, o poezie pe care românii o iubesc mult, cuprinde zbuciumul sufletesc al poetului înainte de a părăsi această lume, acum 130 de ani. Dar, pentru noi, deși plecat la cele veșnice, Eminescu este și va rămâne nemuritor.

Cei care au participat la omagierea lui Eminescu s-au bucurat de un program cultural-educativ bogat, cu momente emoționante, au putut cunoaște mai bine viața și opera poetului, l-au simțit mai aproape de suflet și l-au iubit și mai mult.

Ne-am întâlnit și în acest an, la miez de ianuarie, în Salle d’Or din incinta Deva Mall, ca să ne bucurăm împreună de versul eminescian, ca să-l omagiem pe cel mai mare poet pe care l-a dat lumii pământul românesc.

Numerosul public prezent la eveniment a avut prilejul să-l asculte, în deschidere, pe scriitorul Gligor Hașa, care a rostit cuvinte pline de emoție și de prețuire față de nepieritoarea operă a lui Mihai Eminescu.

Am avut bucuria de a-i avea ca oaspeți pe membrii Fundației Rock Filarmonica Oradea (Alexandrina și Florian Chelu Madeva), instituită și condusă de omul de cultură și muzicianul Florian Chelu Madeva, care ne-au încântat cu piese muzicale inspirate din poezia eminesciană, lucrări componistice, de factură rock, pop folk și electronic, precum: Sunt ani la mijloc, Maria Tudor, Și dacă și Criticilor mei. De asemenea, au fost interpretate (ghitară-voce) sonetele: Răsai asupra mea, Pe gânduri ziua, Sonet satiric, Ai noștri tineri.

Concursul organizat pentru elevii din liceele și colegiile din Deva, pe subiecte legate de viața și creația lui Eminescu, a avut drept generic            Eminescu – muntele fără poteci, potrivit sintagmei atât de inspirate oferite de scriitorul Gligor Hașa, iubitor și fin cunoscător al operei eminesciene.

La concurs au luat parte elevi de la colegiile și liceele din Deva: Colegiul Național „Decebal”, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, Colegiul Național Sportiv „Cetate”, Colegiul Tehnic „Transilvania”, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Liceul de Arte „Sigismund Toduță” și Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”.

Au fost constituite echipe de câte trei elevi de la fiecare dintre colegiile și liceele devene participante.

Echipelor de elevi li s-au adresat întrebări legate de viața, opera și receptarea lui Eminescu. Juriul concursului a fost format din managerul Bibliotecii Județene, Ioan Sebastian Bara, șefa Serviciului Relații cu Publicul, Luminița Vulcan, și Mihaela Țoța, bibliotecară. După verificarea răspunsurilor, au fost declarate câștigătoare următoarele echipe, aparținând colegiilor/ liceelor din Deva:

Locul I: Liceul de Arte „Sigismund Toduță”

Locul II: Colegiul Național „Decebal”

Locul III: Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”

Câștigătorilor li s-au oferit diplome, trofee și cărți din partea Bibliotecii Județene, iar fiecare elev concurent a primit câte o diplomă de participare și cărți.

Concurenții s-au dovedit a fi bine pregătiți, interesați, foarte serioși în tratarea unui subiect atât de îndrăgit și de important pentru noi toți.

Și în acest an am putut admira excepționala colecție bibliofilă a Deliei Alic, pasionată de personalitatea și creația lui Eminescu. Cu pricepere și perseverență, a adunat, de-a lungul unei vieți, sute de volume cu tematică eminesciană, de la cărți de poezie la lucrări de critică literară, lucrări pe care ni  le-a prezentat în detaliu.

Și la această ediție a manifestărilor dedicate lui Mihai Eminescu, numărul celor care au venit a fost mare, am avut printre noi tineri și oameni în vârstă, toți animați de dragostea pentru creația lui Eminescu și, mai ales, dragostea pentru poezia eminesciană pe care noi toți o purtăm în suflete.

De Eminescu, însă, ne amintim mereu, nu doar la 15 ianuarie și la 15 iunie, îi citim versurile, le înțelegem parcă tot mai bine pe măsură ce ne pătrundem de frumusețea, armonia și muzicalitatea lor. Poezia, proza, publicistica lui Eminescu ne oferă răspunsuri la numeroasele întrebări și frământări pe care ni le prilejuiește viața, dar înainte de toate Eminescu ne învață ce este dragostea de țară și de neam. Iar această lecție a marelui nostru poet nu trebuie s-o uităm niciodată.

Cum atât de inspirat a scris criticul și istoricul literar George Călinescu, Eminescu este

(…) cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale.

Ioan Sebastian Bara

Suflet în sufletul neamului său

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului  Județean Hunedoara, a marcat la începutul lunii mai împlinirea unui secol de la plecarea din această lume a îndrăgitului poet George Coşbuc. La Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva a fost organizată o manifestare cultural-educativă dedicată acestei comemorări, printr-o prezentare amplă și bine documentată a vieţii şi operei poetului.

George Coșbuc este una dintre cele mai vii și mai înflăcărate voci ale liricii românești, personalitate de frunte a culturii române care a părăsit această lume în urmă cu exact o sută de ani, la 9 mai 1918. În anul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri era imposibil să nu ne amintim de marele patriot care a fost George Coșbuc, de versurile sale care au pătruns în sufletele a zeci de generații, versuri care i-au însoțit pe români din copilărie până în ultima zi a vieții. Poeziile lui George Coșbuc – fie ele de dragoste, fie cele patriotice – au o muzicalitate și o armonie care le fac îndrăgite, accesibile, spunând în cuvinte tot ceea ce fiecare om ar dori să exprime. Întreaga creație poetică a lui George Coșbuc este străbătută de un puternic fior patriotic, de dragoste pentru popor, pentru pământul românesc, pentru istoria noastră. De peste un secol, poeziile lui George Coșbuc fac parte din comoara noastră culturală, versurile lui le cunoaștem toți, la fel și îndrăgitele cântece compuse pe aceste versuri. Puțini sunt acei români cărora să nu le tresară inima auzind cântece ca „Numai una”, „La oglindă”, la fel cum puțini sunt cei care nu se emoționează citind versurile celui care a fost „suflet în sufletul neamului” său românesc.

George Coșbuc n-a avut fericirea să vadă România întregită, soarta a fost nemiloasă cu el, iar firul vieții i s-a frânt la 9 mai 1918, cu șase luni înainte de făurirea Marii Uniri. Marele istoric Nicolae Iorga a consemnat cum nu se poate mai bine acest adevăr trist: „Cel ce a cântat toate vitejiile neamului, de la Gelu al legendei până la dorobanții din 77, moare fără să fi văzut cu ochii sub steag pe aceia cari au onorat din nou sfântul drapel al țării.

Să lăsăm ca asupra frunții lui palide, acum liniștite, să cadă o umbră mângâietoare a depărtatului tricolor nevăzut.”

De aceea, am considerat că avem datoria patriotică de a evoca figura acestui poet drag inimilor noastre în anul Centenarului Marii Uniri.

Poeziile sale vor trece și de aici înainte din generație în generație ca o veritabilă ștafetă a dragostei de țară, a dragostei pentru istoria noastră, pentru minunatele noastre locuri, pentru sufletul românesc atât de bine zugrăvit de poet.

Iar aici, la Deva, atunci când trecem prin parcul Cetății, să citim cu emoţie aceste versuri ale lui George Coșbuc din poezia „Graiul neamului”, de pe postamentul statuii lui Decebal și să ne plecăm o clipă frunțile în memoria acestui îndrăgit poet al românilor:

Dar nestrămutați strămoșii

Tot cu arma-n mâini au stat:

Au văzut și munți de oase,

Și de sânge râuri roșii,

Dar din țara lor nu-i scoase

Nici potop și nici furtună.

Ca de obicei, la finalul prezentării au fost adresate publicului întrebări despre viața și opera lui George Coșbuc, cei care au oferit răspunsuri corecte fiind recompensați cu premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.

Ioan Sebastian Bara

Jack London, aventură și literatură

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, o manifestare cultural-educativă dedicată împlinirii a 140 de ani de la naștere și a 100 de ani de la moartea scriitorului american Jack London.

De ani buni, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, prin acțiunile numeroase pe care le organizează, aduce în atenția publicului de toate vârstele personalități române și străine, evenimente istorice, momente importante din istoria civilizației, tot ceea ce considerăm noi că îmbogățește cultura generală.

Deși internetul oferă informații despre orice, credem că aceste întâlniri pe care le organizăm sunt utile și, în același timp, încercăm să le facem cât mai plăcute. Publicul-țintă al acestor activități este reprezentat, în principal, de tineri, dar manifestările noastre atrag persoane de toate vârstele.

De data aceasta, activitatea pe care biblioteca a organizat-o și-a propus să prezinte viața și creația lui Jack London, marele scriitor american ale cărui cărți au fost citite cu sufletul la gură de adolescenții ultimului secol.

Jack London a trăit doar 40 de ani, între 1876 și 1916, a murit la o vârstă a deplinei maturități artistice. Adolescența a zeci de generații a fost marcată de lectura unor cărți precum Colț alb, Chemarea străbunilor, Pui de lup, Dragoste de viață etc., cărți din care cei tineri au învățat ce înseamnă curajul, spiritul de aventură, devotamentul, dorința de a iscodi, de a cunoaște noi experiențe.

Toate cărțile lui Jack London sunt adevărate lecții de viață, sunt invitații într-o lume a confruntării cu natura sălbatică, a ciocnirii unor caractere puternice și îndrăznețe. Chiar viața lui Jack London este un exemplu de luptă, de tenacitate și de aplicare a unor precepte morale înalte, atitudine atât de necesară în formarea tinerilor.

Generații întregi de tineri au citit celebrele romane ale lui Jack London Colț alb, Chemarea străbunilor, Pui de lup, Dragoste de viață sau Martin Eden, romane impresionante prin exemplele de curaj, tenacitate și îndrăzneală pe care le oferă eroii lor. Prezentarea vieții și operei lui Jack London s-a dorit a fi și o invitație la lectură, o invitație de a trece pragul bibliotecii noastre și de a-i căuta îndrăgitele romane. Pentru că aceste romane ale lui Jack London oferă modele de viață, modele de comportament, modele etice atât de necesare tinerilor, mai ales tinerilor din ziua de azi care trăiesc într-o lume în care nu întotdeauna valorile sunt bine așezate.

Din prezentarea vieții lui Jack London, publicul a putut afla ce înseamnă spiritul de sacrificiu, ce înseamnă dorința de a reuși în viață prin propriile forțe, ce înseamnă dragostea pentru natură, ce înseamnă adevărata prietenie, ce înseamnă devotamentul.

Cu siguranță, după ce au urmărit fascinanta viață a lui Jack London, cel care ne-a dăruit nemuritoare capodopere, tinerii se vor apropia cu mai mult interes de cărțile scrise cu ani în urmă, pentru că în fiecare carte se găsește o experiență de viață, este pusă în valoare o calitate umană sau alta, este prezentat un erou care poate influența și modela comportamentul.

Așa cum ne-am obișnuit deja publicul participant, în încheierea prezentării au fost adresate 20 de întrebări din viața și opera lui Jack London, iar cei care au răspuns corect, dovadă că au urmărit cu atenție prezentarea, au fost răsplătiți generos cu premii în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.

Ioan Sebastian Bara