Vladimir Nabokov, o personalitate fascinantă

Printre personalitățile importante comemorate în luna aprilie se numără și marele scriitor rus Vladimir Nabokov căruia Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, i-a dedicat o manifestare cultural-educativă specială. În ziua de 22 aprilie, sub genericul „Vladimir Nabokov – Omul la răscrucea istoriei. 125 de ani de la nașterea scriitorului” a fost organizată în Sala Mare a Teatrului de Artă Deva o amplă și bine documentată prezentare a acestei mari personalități a literaturii universale din prima jumătate a secolului XX. La manifestare au luat parte elevi de la liceele și colegiile naționale din Deva.

Ca de obicei, tema aleasă a avut drept scop prezentarea unei personalități culturale pe care elevii nu o studiază la orele de școală, pe de o parte, și, pe de altă parte, am dorit să stimulăm în acest fel gustul pentru lecturile de bună calitate ale elevilor.

Vladimir Nabokov este o personalitate foarte importantă a culturii universale, un scriitor de origine rusă care și-a scris o mare parte din operă în limbile rusă și engleză. În dreptul numelui său, ca ocupație, se află un șir lung de profesii, preocupări, domenii de interes: romancier, poet, traducător, dramaturg, scenarist, critic literar, jurnalist, entomolog, jucător și teoretician al jocului de șah, profesor universitar. Este profilul impresionant al unei personalități copleșitoare prin anvergura preocupărilor și vocea excepțională al unui scriitor care s-a exprimat în mai multe limbi cu același talent.

Născut în orașul Sankt Petersburg, într-o familie de intelectuali și nobili ruși, Vladimir Nabokov a fost nevoit să ia calea exilului după instaurarea la putere, în 1917, a regimului bolșevic condus de Lenin. Perfect cunoscător al limbilor engleză, germană și franceză, odată ajuns în Occident (în Germania, apoi în Franța și S.U.A.), Nabokov și-a scris opera literară în  limba engleză, după ce debutase cu romane, poeme, drame scrise în limba rusă.

La 15 ani i-a apărut la Sankt Petersburg primul volum de versuri, iar primul roman, Mașenka, scris în limba rusă, a văzut lumina tiparului la Berlin și este romanul pe care l-a îndrăgit cel mai mult, după propria declarație, unul dintre cele mai reușite romane de dragoste. 

Nostalgia și dorul după copilăria și adolescența petrecute în Rusia natală le-a pus în paginile emoționante ale romanului-confesiune Vorbește, memorie.

Dintre cele mai renumite romane ale lui Nabokov amintim: în limba rusă Mașenka, Apărarea Lujin, Ochiul, Darul, Disperare, Invitație la eșafod, Lucruri transparente etc.,iar în limba engleză Ada sau ardoarea, Lolita, Pnin, Foc palid etc.  

De asemenea, a tradus în engleză poemul Evgheni Oneghin de Pușkin și Un erou al timpului nostru, de Lermontov. În limba rusă a tradus din Shakespeare, Goethe, Musset, Lewis Carroll. De asemenea, printre lucrările sale de critică literară se remarcă studiul despre creația lui Gogol, unul dintre cei mai importanți prozatori ruși pe care Nabokov l-a admirat mult. 

A avut o mare pasiune pentru fluturi și a fost un competent entomolog, studiind îndelung aceste delicate ființe.

Romanele lui Vladimir Nabokov s-au bucurat de un uriaș succes datorită stilului cu totul aparte, inovativ și încărcat de semnificații care se dezvăluie pe măsură ce cititorul decriptează toate straturile scriiturii. Cărțile scrise de Nabokov nu sunt o lectură facilă, ele cer o anumită familiarizare cu tehnica frazei, cu stilul său care la prima vedere pare ermetic, dar în final cititorul este atras de frumusețea limbii și de talentul excepțional al scriitorului de a jongla cu cuvintele unor limbi pe care le stăpânește perfect.

Celebritatea mondială a cunoscut-o cu romanul Lolita, apărut în 1955 la Paris, unde a scandalizat moravurile vremii, carte ce a rămas în literatura universală ca o capodoperă, o așa-numită „carte cult”.

Prezentarea vieții și operei lui Vladimir Nabokov s-a făcut în așa fel încât liceenilor aflați în sală să li se stârnească interesul față de opera acestui mare scriitor și să aibă curiozitatea de a citi și înțelege un alt fel de literatură, deloc facilă, și să treacă pragul bibliotecii noastre pentru a împrumuta cărțile acestui mare scriitor.

Ca de obicei, în finalul prezentării au fost adresate întrebări celor prezenți în sală, iar răspunsurile corecte au fost răsplătite cu premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva.

Ioan Sebastian BARA

Sub semnul poeziei, de ziua ei

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Asociația Oamenilor de Cultură și Artă din Județul Hunedoara, a încheiat seria activităților culturale organizate în luna martie cu un eveniment special dedicat Zilei Internaționale a Poeziei. În această zi, 21 martie 2024, la Sala de Lectură, a avut loc o emoționantă întâlnire cu poeți hunedoreni care au oferit publicului un florilegiu de poezii din creația proprie.

Începând cu anul 1999, ziua de 21 martie ca fost proclamată de către UNESCO drept Ziua Internațională a Poeziei. Această zi, care coincide cu începutul primăverii, cu renașterea naturii, a fost primită în întreaga lume cu entuziasm de toți cei care iubesc poezia, fie poeți, fie cititori. Întâlnirea cu poezia este întotdeauna un prilej de bucurie pentru suflet, un prilej de a da naștere unei apropieri unice între poeți și cei care iubesc universul liric.

Și cum să întâmpinăm mai bine, mai potrivit anotimpul renașterii naturii decât prin întâlnirea cu poezia, cu versurile de bună calitate izvorâte din sufletele sensibile ale poeților noștri. De aceea, și în acest an am deschis larg porțile inimilor noastre și ne-am întâlnit cu prietenii de nădejde ai bibliotecii, cu poeții hunedoreni, cărora le-am ascultat creațiile. Am petrecut momente pline de magie străbătuți de fiorul pe care numai poezia îl poate naște, poezia care este arta de a transpune în slove sentimente omenești vechi de când lumea. Cu siguranță, și poeții noștri hunedoreni au făcut din poezie sensul vieții lor, au avut în minte celebrul vers al poetului Alexandru Philippide : „M-atârn de tine, poezie, ca un copil de sânul mumii…”. Cu un asemenea crez, poezia creată de ei a ajuns la sufletele cititorilor, a celor care știu să aprecieze adevăratul talent.

Ne-am bucurat de prezența domnului Costel Avram, administrator public în cadrul Consiliului Județean Hunedoara, prieten bun al bibliotecii, iubitor de cultură, care este mereu alături de noi și ne sprijină în organizarea activităților culturale.

Moderatorul manifestării noastre de astăzi a fost cunoscutul jurnalist Tiberiu Vințan, om de aleasă cultură și bun cunoscător al poeților hunedoreni, care ne-a ghidat prin universul plin de farmec al poeziei.

Poeții hunedoreni care au cinstit prin creația lor Ziua Internațională a Poeziei – Mariana Alexandru, Camelia Ardelean, Marioara Ardelean, Mihai Barbu, Elisabeta Bogățan, Ruben Bucoiu, Andrei Caucar, Anca Ciolca, Nicolae Crepcia, Ianina-Ulpia Cupșan Morar, Valentin David, Georgiana David Gavrilă, Dumitru Dumitrescu, Gelu Dobrescu, Monica Dușan, Silvia Faur, Mariana Ghicioi, Nora Hruban, Virgil Iovița, Daniel Marian, Sorin Micuțiu, Florentina Mitrică, Ileana Cornelia Neaga, Dorel Neamțu, Salvina Pașca, Elena C. Petruț, Carmen Pinte, Maria Popa, Paulina Popa, Maria Sângerean-Sibioara, Miron Simedrea, Constantin Stancu, Victoria Stoian, Dumitru Tâlvescu, Augustin Țanca, Ioan Vasiu, Robert Vladu – sunt prietenii constanți și sinceri ai Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, poeți pentru care biblioteca este a doua casă, o casă primitoare ce le oferă atmosfera propice pentru a-și deschide sufletul prin versurile pe care le-au creat cu talent și inspirație.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Ambianța poetică deosebită realizată de organizatorii evenimentului a fost completată cu o serie de panouri expuse în fața Consiliului Județean Hunedoara și a Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, pe care s-au aflat cele mai reprezentative creații ale poeților hunedoreni. Această întâlnire cu poezia, la început de primăvară, a fost o nouă modalitate de racordare a bibliotecii noastre la viața culturală de bună calitate. Cuvintele poetului Tudor Arghezi sintetizează cum nu se poate mai bine ce înseamnă pentru noi poezia și de ce ținem să o omagiem an de an: „Poezia este copilul care rămâne în sufletul adolescentului, al omului matur și al bătrânilor, peste durere, dezamăgire și suferință”.

În toate etapele vieții noastre avem nevoie de poezie ca de aer, poezia ne formează sensibilitatea sufletului, ne modelează gândirea, ne stârnește curiozitatea de a interpreta mesajele uneori încifrate în versuri bine meșteșugite. Nu întâmplător, un alt mare scriitor, poetul Walt Whitman, spunea, pe drept cuvânt, că „pentru a exista mari poeți este nevoie de mari cititori”.

Acești cititori se formează în timp, prin contactul frecvent cu poezii valoroase în care se simte autentica vibrație artistică și în care harul poetic al autorului apare ca o aură ce înnobilează întregul text.

Este exact ceea ce noi dorim să facem prin întâlnirile cu poeții și cu creația lor, prin atragerea unui public tot mai numeros și din ce în ce mai interesat de această miraculoasă formă de expresie artistică pe care o întruchipează poezia.

Iată de ce le-am mulțumit acestor neobosiți „ucenici la cuvinte” pentru prietenia sinceră, adevărată pe care ne-o arată de fiecare dată. Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva a fost, este și va fi întotdeauna un prieten de nădejde al scriitorilor noștri, al poeților. Întâlnirea noastră nu a fost, nici pe departe, o activitate pe care doar „o bifăm” și o considerăm o formalitate. A fost o caldă revedere a unor prieteni vechi și noi, o întâlnire cu poezia noastră, o întâlnire care ne-a umplut inimile de bucurie.

Ioan Sebastian Bara

De Ziua Internațională a Francofoniei, invitație la călătorie: Provence

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, și în parteneriat cu Liceul Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” Simeria și Centrul Cultural și de Creație al orașului Simeria, a marcat, ca în fiecare an, Ziua Internaţională a Francofoniei printr-o manifestare cultural-educativă ce s-a desfășurat la Sala de Conferințe a Parcului de Afaceri din Simeria în prezenţa unui public format în principal din elevi ai Liceului Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” din localitate, dar și din locuitori ai orașului interesați de această manifestare.

Sub genericul „Regiunile Franței”, doamna Denisa Toma a făcut o amplă prezentare a uneia dintre cele mai pitorești și mai atractive regiuni ale Franței, Provence, regiunea ce se întinde de la Alpi la țărmul Mediteranei, străjuită la vest de impunătorul fluviu Ron. 

Ziua Internaţională a Francofoniei, 20 martie, este o zi specială dedicată limbii franceze și vorbitorilor de limbă franceză din întreaga lume, ca un semn de prețuire și dragoste pentru limba și civilizația franceză, pentru cultura țărilor de expresie franceză, pentru prietenia și colaborarea între vorbitorii de limbă franceză din lume. De peste 20 de ani Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva organizează evenimente speciale menite să promoveze cultura și civilizația țărilor francofone, în mod deosebit a Franței, țară-fanion a Francofoniei. 

S-a făcut o complexă și bine documentată prezentare a regiunii Provence, un veritabil tezaur de frumusețe naturală, de vestigii istorice, de locuri ce amintesc momente din istoria și civilizația Franței, un punct de atracție pentru orice turist. Este o regiune în care soarele, marea, cerul, miresmele plantelor specifice, monumentele se îngemănează și dau naștere unui univers minunat.

Potrivit unei legende, atunci când Dumnezeu a creat soarele, pământul, munții și apele, a văzut că i-a mai rămas câte puțin din fiecare, așa că le-a luat, le-a pus laolaltă și toate au devenit Provence. Toate cele cinci simțuri ne sunt puse la o plăcută încercare în oricare colț de Provence am poposi: vedem, auzim, inspirăm miresme de plante și de parfum fabricat la Grasse, gustăm un vin Côtes du Rhône sau o bouillabaisse de Marsilia (ciorbă de pește), atingem zidul unui mas provensal (casă de piatră tipică acestor locuri), toate acestea fac din Provence un fel de paradis pământesc.

Fiecare localitate are un adevărat tezaur de monumente antice, de pe vremea colonizării romane, când regiunea se numea Provincia și era socotită a doua Romă. Orange, Nîmes, Narbonne, Saint Remy de Provence, Arles sunt doar câteva localități în care la tot pasul dai peste ruine romane, fiecare pas înseamnă o întâlnire cu istoria antică: amfiteatre, coloane, temple, apeducte (cel mai renumit și mai bine conservat este Pont du Gard).

Provence a atras întotdeauna pictorii cu lumina și vibrația nemaiîntâlnită a aerului, exact așa cum vedem în pânzele impresioniștilor. La Aix en Provence încă îl căutăm pe Cézanne, muntele Saint Victoire, care străjuiește orașul, ne duce cu gândul la marele pictor care a dedicat acestui munte zeci de pânze pictate din diverse unghiuri, la diferite momente ale zilei și ale anului.

Auguste Renoir, bătrân și bolnav, și-a trăit și el cele din urmă zile în Provence, la Cagnes sur Mère, unde și-a realizat ultimele pânze cu penelul legat de mâna bolnavă. 

În holul Parcului de Afaceri a fost amenajată o expoziție intitulată „Impresionismul – 150 de ani” cu imagini ale celor mai reprezentative pânze ale pictorilor impresioniști, dat fiind că în anul 2024 se împlinesc 150 de ani de la expoziția care a generat numele de „impresioniști” reprezentanților acestui curent artistic care a revoluționat pictura.

De asemenea, au fost expuse albume dintr-o colecție particulară cu ilustrate din majoritatea regiunilor Franței (Bretagne, Normandia, Pirinei, Valea Loarei, Paris).

În sală s-au aflat aproximativ 300 de elevi de la Liceul Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” Simeria, care au urmărit cu interes prezentarea.

În finalul manifestării, cei aflați în sală au răspuns la întrebări legate de prezentarea urmărită, cele mai bune răspunsuri fiind recompensate cu premii constând în cărți și diplome oferite de biblioteca județeană.

Ioan Sebastian Bara

Femei laureate Nobel

În fiecare an, la începutul lunii martie, atunci când se serbează Ziua Internațională a Femeii, tematica manifestărilor noastre culturale este legată de prezentarea unor personalități feminine române sau străine, femei ilustre care au avut contribuții remarcabile în cultură, știință, politică, artă, societate etc.

Aportul pe care unele femei, de-a lungul a multor secole, l-au adus la dezvoltarea civilizației umane este imposibil de ignorat și, de aceea, marile figuri feminine ale lumii trebuie să fie prezentate, popularizate, cunoscute și, mai ales, respectate și admirate.

Pornind de la aceste premise, Biblioteca Județeană „Ovid Densusinu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, a organizat, în ziua de 5 martie 2024, la Teatrul de Artă Deva, o manifestare cultural-educativă menită să marcheze Ziua Internațională a Femeii, eveniment desfăurat sub genericul „Scriitoare câștigătoare ale Premiului Nobel pentru literatură”. 

Tema aleasă în acest an a pus în lumină cele 17 scriitoare care au fost distinse cu Premiul Nobel pentru literatură, de la prima laureată, celebra scriitoare suedeză Selma Lagerlöf, al cărei erou, Nils Holgersson, a încântat copilăria multor generații, din  anul 1909 încoace, până la ultima laureată, scriitoarea franceză Annie Ernaux. Laureatele Premiului Nobel pentru literatură, scriitoare din întreaga lume, din Suedia, Chile, Statele Unite, Franța, Germania, Polonia, Ucraina, Africa sau Canada au avut de fiecare dată ceva de spus în operele literare pentru care au fost premiate și motivația juriului a fost întotdeauna foarte solidă.

Femeile scriitoare care au obținut această distincție – Selma Lagerlöf,  Grazia Deledda, Sigrid Undset, Pearl S. Buck, Gabriela Mistral, Nelly Sachs, Nadine Gordimer, ToniMorrison, Wisława Szymborska, Elfriede Jelinek, Doris Lessing, Herta Müller, Alice Munro, Svetlana Alexievici, Olga Tokarczuk, Louise Glück, Annie Ernaux – au fost prezentate succint, accentul fiind pus, desigur, pe opera lor literară.

A fost amintită pe larg Herta Müller, scriitoare de limbă germană și română, originară din România, răsplătită cu Nobelul pentru literatură în anul 2009 pentru „densitatea poeziei și sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaților”.

Acordarea prestigiosului Premiu Nobel a fost de fiecare dată motivat de către juriu pentru forța descriptivă, atmosfera imortalizată în operă, realismul scriiturii, sensibilitatea, forța vizionară, obiectivitatea și sinceritatea prozei și alte asemenea caracterizări ale operei literare a laureatelor. Toate acestea au făcut ca Premiul Nobel să fie binemeritat de către toate cele 17 scriitoare laureate al lui.

Într-un bine documentat material, fiecare scriitoare laureată Nobel a putut fi cunoscută de către participanți care au aflat lucruri interesante despre viața și opera literară a acestor scriitoare. Este cu atât mai important acest lucru cu cât cei prezenți în sală au fost, în mare parte, elevi de la liceele din Deva. Biblioteca județeană a organizat de fiecare dată astfel de prezentări cu subiecte ce nu se studiază la școală tocmai pentru a-și îndeplini în acest fel menirea de instituție culturală care tinde să atingă un înalt nivel calitativ.

Sperăm ca această amplă prezentare să-i determine pe elevii prezenți în sală să caute cărțile acestor scriitoare, să vină la bibliotecă să le împrumute și să le citească, pentru că orice lectură este un pas înainte în formarea unei bune și solide culturi generale.

Așa cum procedăm de fiecare dată, la sfârșitul prezentării au fost adresate publicului  întrebări legate strict de subiectul urmărit, iar cei care au răspuns corect au fost recompensați cu premii constând în cărți și diplome oferite de biblioteca județeană.

Ioan Sebastian Bara

Întâlnirea cu Eminescu

Așa cum face în fiecare an, și în miezul lunii ianuarie 2024, la 15 ianuarie, de ziua lui Eminescu, Ziua Culturii Naționale, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, i-a invitat pe toți iubitorii de poezie, pe toți cei care îl prețuiesc pe marele nostru poet să ia parte la suita de manifestări organizate pentru a-i cinsti memoria.

Și în acest an, toți cei care iubesc, cunosc și respectă creația lui Mihai Eminescu, cei care îi iubesc versul fără pereche, s-au întâlnit la locul devenit de acum tradițional: statuia poetului din Parcul Cetății. Vers și muzică au răsunat și în acest 15 ianuarie lângă statuia poetului nostru național. 

Anul acesta, cea de-a XV-a ediție a manifestării Eminesciana am situat-o sub genericul Eminescu sau infinitul poeziei, un citat preluat dintr-un studiu al criticului literar Garabet Ibrăileanu. Acesta compară senzația de infinit, de nesfârșire pe care o generează muzica de aleasă calitate cu bucuria pe care o trăim atunci când citim, când auzim o poezie scrisă de Mihai Eminescu. Această bucurie fără margini se face simțită de aproape 150 de ani, de când pe cerul literaturii române a apărut și strălucește astrul numit Mihai Eminescu.

Ca întotdeauna, momentele artistice oferite celor prezenți la omagierea lui Eminescu de către artiști plini de har și sensibilitate au fost de un înalt nivel, pătrunse de o emoționantă simțire. 

În prima parte a zilei, la statuia lui Eminescu din Parcul Municipal „Cetate” Deva, manifestările au fost deschise de managerul bibliotecii județene, care a salutat prezența la acest eveniment a președintelui Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, a administratorului public al Consiliului Județean Hunedoara, Costel Avram, a reprezentanților instituțiilor de cultură și de învățământ devene, a scriitorilor hunedoreni, a elevilor și a tuturor participanților la eveniment. Conducerea Consiliului Județean Hunedoara a ținut să onoreze așa cum se cuvine, cu respect și prețuire, memoria marelui nostru poet și a împărtășit împreună cu noi toți emoția acestor momente speciale. Suntem recunoscători Consiliului Județean Hunedoara, președintelui Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, și administratorului public al Consiliului Județean Hunedoara, Costel Avram, pentru sprijinul permanent pe care îl acordă instituției noastre, pentru faptul că sunt interesați de activitățile noastre culturale și înțeleg importanța tot mai mare pe care o are biblioteca publică în viața comunității.

Prietenii noștri de la Oradea, membrii Fundației Rock Filarmonica, ne-au prezentat momentul intitulat „Sonetul muzical eminescian” – în interpretarea artiștilor Florian Chelu Madeva, Alexandrina Chelu-Schorr și Florin Petroniu Avram, care a inclus sonete eminesciene ilustrate muzical cu talent și sensibilitate. Sonetele marelui nostru poet au fost așezate pe muzică de muzicianul și compozitorul Florian Chelu Madeva, în cadrul unui proiect inedit, de o incontestabilă valoare artistică. Au fost prezentate câteva dintre cele mai frumoase sonete muzicale eminesciene, mai ales cele mai puțin cunoscute, inclusiv satirice.

„Doina, dorul și sufletul românesc transpuse în cântec” a fost genericul următorului număr artistic susținut de mult îndrăgitul artist, solistul vocal Cristian Fodor. Fiecare cântec pe care l-a interpretat ne-a adus bucurie și emoție în suflet prin trăirea extraordinară cu care a tălmăcit minunatele versuri eminesciene cu vocea lui caldă, profundă, cultivată. 

Întâlnirea din parc s-a încheiat cu depunerea de flori la statuia lui Mihai Eminescu.

În continuare la Sala de Lectură a bibliotecii, o serie de poeți cunoscuți și îndrăgiți, prieteni vechi ai bibliotecii noastre, Camelia Ardelean, Marioara Ardelean, Andrei Caucar, Nicolae Crepcia, Ianina-Ulpia Cupșan Morar, Valentin David, Viorica Dobocan, Dumitru Dumitrescu, Dorel Neamțu, Doina Nelega, Dorin Olariu, Carmen Pinte, Paulina Popa, Maria Sângerean-Sibioara, Dumitru Tâlvescu, Ana Tricu, Victor Vaida, Ioan Vasiu, au susținut un recital de poezie.

 La Sala „Europa” din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara, s-a desfășurat concursul intitulat  „Eminescu – Muntele fără poteci”, între elevii de la colegiile și liceele din Deva pe subiecte legate de viața și creația marelui nostru poet.

La concurs au luat parte elevi de la colegiile și liceele din Deva: Colegiul Național „Decebal”, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, Liceul cu Program Sportiv „Cetate”, Liceul de Arte „Sigismund Toduță”, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”, Liceul Tehnologic „Transilvania”, Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”.

Echipelor de elevi li s-au adresat întrebări legate de viața, opera și receptarea lui Eminescu. Juriul concursului a fost format din: Ioan Sebastian Bara, managerul bibliotecii județene, Diana Ferencz, bibliotecară, Camelia Mestecănean, bibliotecară și Mihaela Țoța, bibliotecară. După verificarea răspunsurilor, au fost declarate câștigătoare următoarele echipe, aparținând colegiilor/liceelor din Deva:

Locul I: Colegiul Național „Decebal”,

Locul II: Liceul Tehnologic „Transilvania”,

Locul III: Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”.

Câștigătorilor li s-au oferit diplome, trofee și cărți din partea bibliotecii județene, iar fiecare elev concurent a primit câte o diplomă de participare și cărți.

De asemenea, în incinta bibliotecii, la Sala de Lectură, a fost organizată expoziție de carte din opera lui Mihai Eminescu, zecile de volume din patrimoniul bibliotecii fiind o dovadă a aprecierii de care creația lui Eminescu  s-a bucurat întotdeauna, indiferent de vremuri.

Ne-a bucurat prezența, pe durata întregului program, a prietenilor dintotdeauna, a scriitorilor – poeți și prozatori, jurnaliști și alți oameni de cultură – care mereu au fost alături de biblioteca noastră pe care au simțit-o și o simt, pe bună dreptate, ca pe a doua lor casă. 

Au fost alături de noi dascălii, profesorii care au știut întotdeauna să sădească în sufletele elevilor dragostea pentru literatura română, pentru creația marilor noștri scriitori, pentru Eminescu în primul rând. Merită întreaga noastră prețuire și recunoștință.

Numărul mare de participanți la acest eveniment evocator al lui Mihai Eminescu ne-a întărit din nou convingerea că Poetul e nemuritor și va rămâne veșnic în inimile românilor de pretutindeni.

Ioan Sebastian Bara