Dumitru Tâlvescu, scriitorul mereu tânăr

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, a organizat, în ziua de 9 mai 2019, un eveniment cultural deosebit dedicat scriitorului Dumitru Tâlvescu la împlinirea a 65 de ani. Cu acest prilej, Biblioteca Județeană i-a dăruit biobibliografia intitulată „Dumitru Tâlvescu, un nostalgic printre zile”.

Ne-a făcut o mare plăcere să-i urăm și să-i cântăm „La mulți ani!” împreună cu Corala „Sargeția”, sub bagheta dirijorului Nicolae Icobescu, care pe parcursul evenimentului a susținut și un moment muzical.

În semn de prețuire și recunoștință, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a acordat scriitorului Dumitru Tâlvescu o Diplomă de Excelență pentru contribuția valoroasă adusă literaturii și culturii hunedorene.

A devenit o frumoasă tradiție a bibliotecii noastre de a oferi dovezi de prețuire pentru personalitățile hunedorene care ne fac cinste.

Biobibliografia pe care am adus-o în atenția publicului este dedicată aniversării celor 65 de ani ai scriitorului Dumitru Tâlvescu, prezență activă în viața literară hunedoreană, prieten al bibliotecii noastre și nelipsit de la activitățile culturale pe care le organizăm.

Originar din orașul Târgu Jiu, Dumitru Tâlvescu a fost atras de timpuriu de literatură și încă din liceu, ca elev al prestigiosului Colegiu „Tudor Vladimirescu”, a început să scrie versuri și proză în cadrul Cenaclului „Columna”. Consacrarea literară a venit târziu, în anii deplinei maturități, după ce a părăsit activitatea bancară pe care o avusese o viață.

Dumitru Tâlvescu a pășit cu dreptul pe scena literară hunedoreană. Încă de la debutul său editorial, cu volumul „Anul și copiii lui”, iubitorii și cunoscătorii de literatură și-au dat seama că au în față cartea unui scriitor adevărat. Încă de atunci, Dumitru Tâlvescu a vădit un talent remarcabil, o sensibilitate impresionantă și o capacitate de a conferi valoare fiecărui cuvânt. Au urmat poemele din volume ca „Stăpân peste iluzii”, „Observator nedumerit”, „Altfel, poemele”, „Evadarea din mecanic”, „Cornucopia”, „Prosperia” etc. Toate vădesc un talent din ce în ce mai viguros, o voce lirică tot mai personală, mai originală.

Dar poetul Dumitru Tâlvescu a demonstrat că nici domeniul epic, al prozei, nu-i este străin și debutul în acest gen a fost strălucitor, romanul „Gisella”, apărut în 2011 și reeditat în 2015, aducându-ne în față un prozator de mare respirație, cu un registru epic amplu, cu arta mânuirii acțiunii, cu personaje vii, autentice, bine conturate. Aceeași impresie a produs-o romanul „Carul cu aur”, roman cu o acțiune captivantă, dinamică, bine dozată.

De asemenea, a colaborat și colaborează la importante reviste literare din țară și din străinătate (Canada, Elveția, Macedonia, SUA).

Despre creația sa literară au scris personalități importante din literatura hunedoreană și națională: de la Paulina Popa și Dumitru Hurubă la Ion Popescu Brădiceni, Ladislau Daradics și Gheorghe Grigurcu, pentru a aminti doar câțiva.

De la un volum la altul, talentul lui Dumitru Tâlvescu se consolidează, primește noi valențe, devine tot mai atractiv pentru cei care îi citesc cărțile.

Meritele lui Dumitru Tâlvescu pe plan literar sunt incontestabile, iar această biobibliografie este, putem spune, documentul care legitimează întreaga sa activitate scriitoricească.

Nu e deloc întâmplător că Dumitru Tâlvescu scrie, creează, visează sub semnul geniului lui Constantin Brâncuși pe care îl are drept model și mentor spiritual. Este un scriitor cu sufletul mereu tânăr, cu icoana copilăriei veșnic în inimă, așa cum a învățat de la marele sculptor român:

Consider că ceea ce ne face să trăim cu adevărat este sentimentul permanentei noastre copilării în viaţă.

Iar Dumitru Tâlvescu trăiește cu adevărat, trăiește prin cuvânt și pentru cuvânt, trăiește pentru a ne bucura pe noi cu cărțile sale pline de sensibilitate, scrise cu talent și dăruire. Pentru acest lucru îi mulțumim și îi dorim ani mulți, ca să ne poată dărui încă alte și alte cărți la fel de valoroase.

Seara s-a încheiat cu un minunat recital folcloric susținut de îndrăgita artistă Mariana Anghel care, după cuvinte calde de felicitare adresate sărbătoritului, a încântat publicul cu frumoase cântece de pe Valea Streiului, cântece care de-a lungul a peste 30 de ani i-au adus atât de multe succese și au făcut să fie îndrăgită de mii de români.

Ioan Sebastian Bara

Un fiu al pădurenilor

Prima zi de primăvară ne-a prilejuit întâlnirea cu o mare personalitate a județului Hunedoara: etnologul Rusalin Ișfănoni, care pe data de 23 martie va împlini 75 de ani. Cu acest prilej, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, i-a dăruit biobibliografia cu titlul „Rusalin Ișfănoni, un pădurean din Munții Poiana Ruscă”.

Rusalin Ișfănoni, fiu al Ținutului Pădurenilor, și-a consacrat întreaga viață studierii, sistematizării și punerii în valoare a excepționalului tezaur de spiritualitate rurală existent de secole în așezările Ținutului Pădurenilor. A cunoscut în profunzime viața aspră a pădurenilor, le-a cunoscut obiceiurile, ocupațiile, portul, cântecele, dansurile, viața de zi cu zi, tot ceea ce reprezintă pecetea unei comunități.

Ca tânăr profesor, ulterior ca muzeograf și cercetător la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din București, Rusalin Ișfănoni a simțit în permanență, ca pe o datorie față de neamul său, imboldul de a cerceta, de a pune în valoare și, mai ales, de a face cunoscute comorile de artă populară autentică din Ținutul Pădurenilor.

Este autorul a zeci de articole și studii prin care a scos la lumină nenumărate lucruri neștiute despre tradițiile pădurenilor și le-a făcut cunoscute. Lucrarea sa de doctorat, devenită carte, poartă titlul Pădurenii Hunedoarei – o viziune etnologică, iar meritul autorului constă în faptul că a cercetat viața materială și spirituală a pădurenilor ca un adevărat om de știință și, în același timp, ca un fiu al acestor locuri. Importanți specialiști etnologi din România au avut cuvinte de apreciere cu privire la această lucrare, considerând că ea „este o contribuție majoră la cunoașterea unei culturi și a unei civilizații arhaice deosebit de robuste, care fac parte integral din cultura noastră națională și, inclusiv, din cultura și civilizația universală” și „cea mai amplă tentativă de analiză etnografică și etnologică a spiritualității populare – încărcată cu surprinzătoare supraviețuiri arhaice – specifică Ținutului Pădurenilor”.

De asemenea, Rusalin Ișfănoni este autorul unei impresionante monografii a comunei Lelese, o lucrare amplă, documentată până în cele mai mici detalii, o monografie alcătuită cu o rigurozitate dublată de dragostea pe care autorul ei o poartă față de fiecare localitate din zonă, față de fiecare pădurean.

Dintre zecile de studii, articole, comunicări susținute de etnologul Rusalin Ișfănoni, se remarcă de departe lucrările dedicate spiritualității populare din Ținutul Pădurenilor. Acest ținut ne devine mult mai cunoscut și, desigur, mult mai drag după ce Rusalin Ișfănoni îl prezintă din punctul de vedere al etnologului sub toate aspectele lui: obiceiuri laice și religioase, portul popular, ocupații și meșteșuguri, bucătărie tradițională, amenajarea locuinței, cântece și dansuri, termeni specifici graiului local etc. Nimic nu rămâne necercetat, totul ni se dezvăluie ca într-o uriașă frescă în culori vii, în care ne apar în fața ochilor pădureni în costumele lor minunate surprinși la muncă sau la zi de sărbătoare, la bucurie și la durere.

Prin tot ceea ce a creat în domeniul etnologiei, Rusalin Ișfănoni se înscrie printre cei mai valoroși etnologi români, alăturându-se cu îndreptățire unor nume ilustre ca Romulus Vuia, Emilia Comișel, Iordan Datcu, Ion Ghinoiu, Georgeta Stoica etc. În toate lucrările și cercetările lui Rusalin Ișfănoni elementul peren este viața, universul de zi cu zi al țăranului român. Iar păstrarea cu sfințenie a valorilor acestui univers și transmiterea lor spre cei tineri reprezintă o datorie sfântă pe care Rusalin Ișfănoni a îndeplinit-o cu cinste.

Evenimentul cultural dedicat lui Rusalin Ișfănoni, în prezența unui public numeros, a început în acordurile emoționante ale Coralei Sargeția, condusă de prof. Nicolae Icobescu, care a dăruit un minunat Mulți ani trăiască! celui sărbătorit.

În semn de prețuire și recunoștință, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a acordat etnologului Rusalin Ișfănoni o Diplomă de Excelență pentru întreaga activitate, pentru profesionalismul și dăruirea cu care a pus în valoare comorile de spiritualitate ale satului românesc din Ținutul Pădurenilor.

De asemenea, Centrul de Cultură și Artă al Județului Hunedoara i-a acordat domnului Rusalin Ișfănoni o Diplomă de Merit Cultural pentru contribuția la promovarea și conservarea culturii și civilizației tradiționale românești.

Aprecierea, respectul și admirația pentru tot ce a realizat etnologul Rusalin Ișfănoni de-a lungul vieții au fost exprimate în cuvinte alese de către personalitățile prezente la manifestare: primarul comunei Lelese, Ciprian Gheorghe Achim, și etnologul Marcel Lapteș.

Cei prezenți au putut urmări un colaj de filme documentare ce cuprinde în esență întreaga activitate de etnograf a domnului Rusalin Ișfănoni. L-am văzut ca „vornic / căpitan” în filmul nunții de la Dăbâca, l-am urmărit vorbind peste hotare, cu emoție și mândrie, despre comorile de spiritualitate ale pădurenilor.

De asemenea, pe holul Teatrului de Artă Deva a putut fi admirată o expoziție ce a cuprins straie și obiecte tradiționale pădurenești, oferite de doamna Marica Țif și de domnul profesor Mircea Lac, românul declarat, de curând, tezaur uman viu.

A urmat un moment folcloric, cântece tradiționale bine cunoscute și îndrăgite interpretate de artiști populari care, în minunatele lor costume, au adus în mijlocul nostru melosul nemuritor al acestui străvechi ținut: Alin Ienciu, Mariana Suciu, Ana Anuțoiu și Petrică Lupaș.

Nu puteau lipsi momentele de folclor pădurenesc, astfel încât publicul a avut parte de un extraordinar moment oferit de Ansamblul „Leleșana” din comuna Lelese.

A fost o seară plină de emoție, așa cum merită din plin etnologul Rusalin Ișfănoni.

Ioan Sebastian Bara

Stelian Radu la 90 de ani, o sărbătorire emoționantă

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Judeţean Hunedoara, a organizat în ziua de 9 octombrie 2018, în incinta Deva Mall, Salle dʼOr, un eveniment cultural emoționant dedicat unei personalități marcante a județului Hunedoara: dr. ing. Stelian Radu, doctor în silvicultură, a fost sărbătorit cu prilejul împlinirii venerabilei vârste de 90 de ani. Cu acest prilej, Biblioteca Județeană i-a oferit biobibliografia intitulată „Stelian Radu, pasiunea de o viaţă: silvicultura”, lucrare amplă și bine documentată care reflectă viața și cariera profesională de prestigiu a acestuia.

Ne-a făcut o mare plăcere să-i urăm și să-i cântăm „La mulți ani!” împreună cu Corala „Sargeția”, sub bagheta dirijorului Nicolae Icobescu.

În semn de prețuire și recunoștință, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a acordat inginerului Stelian Radu o Diplomă de Excelență în semn de prețuire pentru excepționalele realizări în domeniul silviculturii.

Dr. ing. Stelian Radu și-a desfășurat întreaga activitate profesională sub semnul dăruirii și pasiunii pentru silvicultură, pentru natură și conservarea acesteia.

Biobibliografia închide între copertele sale o viață de om dăruită silviculturii, pădurii, o viață pusă în slujba naturii și a protejării ei de numeroasele amenințări care o pândesc în zilele noastre.

Este impresionantă cariera profesională a inginerului Stelian Radu, impresionantă și pilduitoare este viața acestui om, pornit de pe plaiuri prahovene, rămas orfan de părinți, ajuns după studii asidue și serioase în vârful unui parcurs profesional de excepție. Din cătunul natal până la înalta calitate de membru de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice din România, domnul Stelian Radu nu a lăsat să treacă nicio zi fără studiu, fără cercetare, fără dăruire necondiționată profesiei pe care și-a ales-o, profesia de silvicultor fiind pentru el o adevărată vocație.

Fiecare pagină a biobibliografiei este o mărturie despre o viață trăită la cote maxime, o viață în care un loc fundamental îl reprezintă respectul față de profesie. Respectul și admirația de care s-a bucurat și se bucură domnul Stelian Radu a depășit granițele țării, activitatea și realizările sale în domeniul silviculturii, atitudinea militantă față de pădurile virgine și cvasivirgine fiind recunoscute și în alte țări. De altfel biobibliografia cuprinde numeroase aprecieri și cuvinte calde ale unor specialiști străini despre tot ceea ce a făcut și face confratele lor român pe tărâmul silviculturii, al protejării pădurii.

Domeniile în care a activat au fost, totodată, și tot atâtea domenii de cercetare: dendrologia; cultura plopului și a salciei; ecologia și ocrotirea naturii; silvotehnica națională; studiul și conservarea pădurilor virgine și cvasivirgine; lemnul mort și rolul lui în conservarea biodiversității din păduri; domeniul ariilor protejate, al biodiversității forestiere, conservării pădurilor virgine și cvasivirgine și arborilor remarcabili.

Atât în timpul anilor activi cât și după pensionare, meritele sale au fost recunoscute de foruri științifice de profil din țară și străinătate. Astfel, dr. ing. Stelian Radu este membru în prestigioase asociații științifice, dintre care: Societatea „Progresul Silvic” (1990); membru fondator și pe viață al „International Oak Society”, Illinois, SUA (1992); membru al Societății de Istorie și Retrologie Agrară din România – S.I.R.A.R.  (1996); membru de onoare al Fundațiilor „Forêts sauvages” (2008) și „Vita Silvae Conservation” (2010), ambele din Franța.

Este autorul a sute de articole, studii, comunicări științifice, precum și a numeroase cărți de specialitate. A fost directorul Arboretumului din Simeria la a cărui dezvoltare a contribuit în mod substanțial.

Biobibliografia elaborată de Biblioteca Județeană este darul pe care instituția noastră i-l face, cu prețuire și recunoștință, la împlinirea a nouă decenii de viață.

Ioan Sebastian Bara

Un ilustru slujitor al Euterpei

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva și-a format deja o tradiție din prezentarea și popularizarea contribuției marilor noastre figuri ale culturii, științei, politicii la afirmarea civilizației române în lume. Ne propunem ca la aceste manifestări să participe în special tineri, elevi de la școlile din Deva, care doresc să cunoască viața și creația marilor noastre figuri ale culturii și științei.

În data de 21 mai 2013, Biblioteca Judeţeană a avut bucuria de a omagia  personalitatea marelui compozitor, muzicolog și profesor Sigismund TODUȚĂ cu prilejul împlinirii a 105 ani de la nașterea lui. Un numeros public format din elevi de la liceele din Deva a fost prezent în Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, unde a fost organizată omagierea acestei personalități hunedorene de marcă.

Județul Hunedoara a dat țării și lumii mari personalități, din toate domeniile culturii și științei. Muzica a fost și ea foarte bine reprezentată și slujită de mari nume care s-au născut și    s-au afirmat pe aceste meleaguri. Amintim doar numele dirijorului Ludovic Bacs, al cântărețelor de operă Teodora Lucaciu și Stela Simonetti, al compozitorilor Sabin Drăgoi, Liviu Comes și Nicolae Boboc. Din această enumerare, nu poate lipsi Sigismund Toduță, născut la Simeria, cel care s-a afirmat în domeniul artei sunetelor și a scris o pagină importantă în istoria muzicii românești.

După prestigioase studii la Academia „Santa Cecilia” din Roma, o carte de vizită excepțională pentru viitorul muzician, Sigismund Toduță s-a dedicat compoziției, studiilor de muzicologie și artei pedagogice muzicale. Compozitor, muzicolog și dascăl, în toate aceste trei domenii a lăsat o moștenire extrem de importantă și a contribuit la formarea și afirmarea școlii românești de compoziție și muzicologie. La Conservatorul „Gheorghe Dima” din Cluj a format generații de profesori de muzică, muzicologi și compozitori. Aici a predat toate disciplinele teoretice: teorie, solfegiu, dictat, armine, contrapunct, forme, compoziție, aceasta din urmă devenind cu timpul disciplina căreia i s-a dedicat și în care a excelat. Activitatea de compozitor a fost extrem de prolifică, de la simfonii (dintre care a doua este dedicată lui George Enescu) și concerte pentru diverse instrumente, în special pian, oboi și orchestre de coarde, la muzică de cameră și corală, în care se vădește influența folclorului muzical românesc și la lieduri pe versurile unor poeți români și universali (Eminescu, Goga, Beniuc, Ana Blandiana, Shakespeare, Baudelaire, R. M. Rilke, Eugenio Montale), creația lui Sigismund Toduță este impresionantă. Este demn de menționat faptul că printre poeții ale căror versuri le-a transpus pe muzică, lirica lui Lucian Blaga ocupă un loc predilect, chiar dacă în acei ani poetul era pus la index și era interzis să i se pomenească numele.

Creația lui Sigismund Toduță, personalitatea artistului și întreaga lui activitate au suscitat interesul și admirația lumii muzicale încă din perioada interbelică. Foștii lui studenți îi poartă o pioasă recunoștință pentru tot ce acest Magistru i-a învățat. Compozitorul Cornel Țăranu, de pildă, are cuvinte elogioase la adresa lui Sigismund Toduță: „Maestrul Toduţă este acel senior, acel prinţ cu nume medieval, Sigismund, care a ştiut să se legene în sunetele primordiale, arhaice, de aulos, ale unui trecut muzical legendar, distilând din aceste seve foarte înalte urzeala capodoperelor pe care le ştim şi pe care le vom păstra cu mare grijă”.

În semn de omagiu, în centrul orașul lui natal, Simeria, a fost amplasat un bust al artistului, o școală din oraș îi poartă numele iar la Deva, cum se știe, Liceul de Arte se numește „Sigismund Toduță”, un nume care obligă și pe care elevii îl onorează așa cum se cuvine.

Prezentarea vieții și operei lui Sigismund Toduță am făcut-o pentru ca tinerii să înțeleagă că succesul nu se poate obține decât prin muncă, perseverență, dăruire, pasiune, uitare de sine și dedicare totală pe altarul creației. Viața lui Sigismund Toduță este un binevenit exemplu în acest sens, un exemplu din care generația tânără are numai de învățat. Elevii au avut prilejul să vadă din această „viață de om așa cum a fost”, cum ar spune Nicolae Iorga, că drumul spre afirmare în muzică și în orice domeniu deopotrivă este presărat cu privațiuni, cu sacrificii, dar și cu o imensă încredere în forțele proprii și în talentul uriaș pe care Sigismund Toduță l-a avut.

În finalul prezentării, tinerilor li s-au adresat întrebări legate de viața și opera lui Sigismund Toduță, cei care au răspuns corect fiind recompensați cu premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva.

Ioan Sebastian Bara