Ziua Națională a României

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Liceul Tehnologic „Transilvania” Deva, a dedicat şi în acest an Zilei Naţionale a României o activitate specială, o prezentare cultural-educativă desfășurată în ziua de 26 noiembrie 2021, la Liceul Tehnologic „Transilvania” din Deva. Publicului din sală i s-a făcut o prezentare a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, moment de importanță capitală în istoria națională.

Dintre marile evenimente, dintre numeroasele momente de răscruce istorică pe care le-a trăit poporul român, nu este zi mai dragă inimilor noastre decât acel 1 Decembrie 1918 când miile de glasuri de la Alba Iulia au strigat din răsputeri, cu hotărâre şi bucurie: „Unirea cu România, Unirea cu Patria-Mamă!” De atunci, de când România a strâns la pieptul ei toate provinciile pe care jocul istoriei i le-a smuls de-a lungul secolelor, ziua de 1 Decembrie o purtăm cu iubire în suflet, aşa cum cu iubire arborăm tricolorul la zi de mare sărbătoare a neamului românesc.

În cadrul manifestării organizate de noi și în acest an, au fost trecute în revistă evenimentele care au precedat actul de la 1 Decembrie 1918, au fost evocate marile personalități politice și culturale care s-au implicat în făurirea României Mari, a fost amplu prezentată Adunarea Națională de la Alba Iulia, a fost evidențiat rolul monarhiei în făurirea actului Unirii. S-au utilizat imagini-document care au ilustrat fiecare etapă care a condus la realizarea unirii tuturor provinciilor românești între hotarele aceleiași țări.

Ca în fiecare an, activitatea dedicată Zilei Naționale a încercat să le insufle celor prezenți un puternic sentiment patriotic, așa cum se cuvine față de memoria marilor înaintași, a tuturor celor care s-au jertfit pentru ca noi să trăim într-o țară demnă și respectată, cu toții uniți sub Tricolor.

La final celor prezenți în sală li s-au adresat întrebări legate de marele eveniment de la 1 Decembrie 1918, cele mai bune răspunsuri fiind răsplătite cu premii constând în diplome și cărţi oferite de biblioteca noastră.

De asemenea, cu această ocazie, în incinta Bibliotecii Judeţene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a fost amenajată o expoziţie de carte având ca temă Marea Unire de la 1918 şi participarea hunedorenilor la acest eveniment de mare răsunet al istoriei noastre.

Porţile Bibliotecii noastre au fost deschise tuturor celor care au dorit să cunoască aceste cărţi şi să discute pe marginea lor cu bibliotecarii noştri specialişti în istorie.

La mulți ani, români!

La mulți ani, România!

Ioan Sebastian Bara

Bicentenar Dostoievski

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Colegiul Național „Decebal” din Deva, a organizat în ziua de 11 noiembrie 2021, la Sala ProArte a Colegiului Național „Decebal”, o prezentare cultural-educativă prilejuită de împlinirea, în această zi, a două sute de ani de la nașterea marelui prozator rus Feodor Mihailovici Dostoievski. În cadrul activității, având drept generic „Inadaptabilitatea omului fericit prin suferință”, a fost făcută o amplă expunere a vieții și operei celebrului scriitor rus cu o viață plină de încercări și o operă nemuritoare. 

F. M. Dostoievski face parte din galeria strălucită a marilor prozatori ruși, alături de Lermontov, Gogol, Tolstoi,  Turgheniev, continuați de Cehov, Gorki, Nabokov, Pasternak și lista nu e încheiată.

Unul dintre cei mai mari prozatori din toate timpurile, Dostoievski  a marcat un punct de cotitură în istoria literaturii universale prin romanele sale „Crimă și pedeapsă”, „Idiotul”, „Demonii, „Frații Karamazov” etc. prin numeroasele nuvele și povestiri, prin articolele din presa vremii. Dincolo de valoarea literară de necontestat, proza lui Dostoievski a exercitat o extraordinară influență asupra psihologiei, moralei, religiei, prin profunzimea introspecțiilor în sufletele personajelor emblematice pe care le-a creat. Aceste personaje sunt inspirate din tabloul social al Rusiei de la mijlocul secolului XIX și dau glas unor permanente frământări sufletești, își pun întrebări legate de fericire, credință, sensul vieții, căutarea adevărului, a libertății. Proza lui Dostoievski este, astfel, atât o frescă a Rusiei contemporane lui, cât și o galerie de tipologii umane ale căror trăiri abisale sunt genial prezentate. Fiecare personaj emblematic creat de acest uriaș prozator, de la Raskolnikov la prințul Mîșkin, de la Karamazovi la Stavroghin, de la Sonia Marmeladova la Nastasia Filipovna și alții, rămâne ca un portret creionat magistral de acest desăvârșit cunoscător al sufletului omenesc care a fost Feodor Mihailovici Dostoievski. Romanele lui Dostoievski au cunoscut celebre ecranizări, cinematografia rusă realizând adevărate capodopere pentru marele ecran. De asemenea, cele mai importante teatre ale lumii, inclusiv din România, au pus în scenă opere scriitorului, actorii străduindu-se să dea viață celor mai cunoscute personaje dostoievskiene. 

Dincolo de opera literară, viața lui Dostoievski a fost marcată de suferință, boală, de situații limită generate de represiunea din partea autorităților Imperiului Țarist.

Toate acestea și-au pus amprenta pe literatura sa, pe întreaga sa concepție despre lume, credință, fericire, destinul omului în lume. 

La finalul prezentării au fost adresate elevilor întrebări din subiectul prezentat, iar cei care au răspuns corect au fost recompensați cu premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană.

Ioan Sebastian Bara

Centenarul criticilor

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, a continuat seria de evenimente dedicate marilor personalități culturale printr-o interesantă prezentare organizată la sfârșitul lunii septembrie la Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” din Deva.

În fața elevilor au fost prezentate personalitățile a trei mari critici literari români care au marcat viața literară românească în ultimele decenii: Ovid S. Crohmălniceanu, Adrian Marino și Ion Negoițescu. Toți trei sunt născuți în anul 1921 și, de aceea, prezentarea s-a desfășurat sub genericul „Centenarul criticilor”. 

În continuarea pleiadei de critici și istorici literari de talia unor Garabet Ibrăileanu, George Călinescu, Eugen Lovinescu, Tudor Vianu, Șerban Cioculescu sau Pompiliu Constantinescu, cele trei personalități prezentate întregesc tradiția școlii românești de critică și istorie literară.

Fiecare dintre cei trei a lăsat o puternică amprentă în viața literară românească, fiecare ne-a lăsat moștenire opere de importanță capitală pentru oricine dorește să cunoască istoria literaturii române, să aprofundeze creația unor mari scriitori români, să citească mărturii despre viața literară românească din perioada postbelică. Astfel, „Istoria literaturii române între cele două războaie mondiale” a lui Ovid S. Crohmălniceanu, „Istoria literaturii române (1800-1945)” a lui Ion Negoițescu sau „Biografia ideii de literatură” în șapte volume a lui Adrian Marino sunt doar câteva exemple care susțin afirmația potrivit căreia moștenirea spirituală a celor trei critici și istorici literari comemorați este covârșitoare. 

Toți au lăsat moștenire exegeze de critică și istorie literară, memorii, corespondență, texte literare, lucrări a căror studiere permite cunoașterea mai aprofundată a literaturii române. Trebuie remarcat excelentul studiu al lui Ion Negoițescu intitulat „Poezia lui Eminescu”, apărut în anul 1968, an de relativă desprindere a culturii române de încorsetările dogmatismului. În același context, a apărut și ampla biografie a lui Alexandru Macedonski scrisă de Adrian Marino, lucrare publicată după ispășirea unor lungi ani de detenție și domiciliu obligatoriu. Pe cu totul alte coordonate, dar nu mai puțin meritoriu, s-a desfășurat și activitatea lui Ovid S. Crohmălniceanu care, pe lângă calitatea de critic și istoric literar, a condus vreme de două decenii și cenaclul literar Junimea unde s-au afirmat tineri scriitori deveniți acum recunoscuți ca scriitorii „optzeciști”. 

A fost prezentată pe larg viața, principalele repere biografice ale celor trei mari umaniști români, fiecare dintre ei fiind autorul unui consistent volum de memorii: „Straja dragonilor” a lui Ion Negoițescu, „Viața unui om singur” a lui Adrian Marino și „Amintiri deghizate” a lui Ovid S. Crohmălniceanu.  

La sfârșitul expunerii au fost adresate întrebări din subiectul prezentat, cei care au răspuns corect fiind răsplătiți cu premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană. 

Ioan Sebastian Bara

În lumea teatrului cu Mihai Mălaimare

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Editura RAO din București, a organizat în ziua de 23 septembrie 2021, la Deva Mall, etajul trei, Salle d’Or, un eveniment cultural de excepție: întâlnirea cu actorul și omul de teatru Mihai Mălaimare, care și-a lansat aici cele mai recente volume: Caleașca aurită și Statuia vivantă, ambele apărute în acest an la Editura RAO. Colaborarea noastră cu Editura RAO este, de ani de zile, foarte bună deoarece am găsit în persoana domnului director Ovidiu Enculescu un partener de încredere care ne sprijină proiectele culturale și ne oferă posibilitatea de a ne întâlni cu autori prestigioși. Un astfel de autor este și maestrul Mihai Mălaimare pe care l-am avut oaspete.

Actor, regizor, profesor, director și fondator de teatru, Mihai Mălaimare s-a născut în anul 1950 la Botoșani, unde a urmat liceul. În 1969 a fost admis la IATC, secţia Actorie, absolvită în 1973, ca șef de promoţie. A ales apoi TNB, unde a jucat între anii 1973 și 1990. În 1990, împreună cu Anca Dana Florea, a fondat Teatrul Masca, pe care l-a și condus până în 2015. Este și absolvent al secţiei Regie teatru, promoţia 1984, doctor în istoria teatrului din 1995, iar între anii 1984 și 1989 a fost profesor de Actorie în cadrul IATC. S-a remarcat, în paralel, prin rolurile interpretate în piese de teatru la radio și TV, și într-o serie de filme. Între 2000 și 2008 a fost deputat în Parlamentul României, din partea PSD, membru al CNA (2008–2013) și membru al Consiliului de Administraţie al TVR (1998–2000). A publicat volumele Maidane cu teatru (1998), Demisia (2004) și Şansa (2007).

Volumul intitulat, metaforic, Caleașca aurită cuprinde pagini care evocă adolescența și anii de studenție la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”, actuala Universitate de Artă Teatrală și Cinematografică.

Mihai Mălaimare rememorează cu multă nostalgie, sinceritate și umor perioada 1969-1973, atmosfera acelor ani, despărțirea de Botoșaniul natal și întâlnirea cu lumea teatrului, cu marii actori ai scenei românești din acei ani, profesori de mare prestigiu care i-au fost mentori: Moni Ghelerter, George Dem. Loghin, Dem Rădulescu, Zoe Anghel Stanca. Cu aceeași nostalgie sunt evocați colegii de institut care, asemenea lui, au devenit slujitori ai scenei românești. Mihai Mălaimare a absolvit institutul ca șef de promoție, împreună cu actrița Olga Delia Mateescu. Toți aceștia, profesori și studenți, par a se fi urcat într-o caleașcă aurită care i-a purtat în lumea plină de farmec a teatrului, iar titlul cărții a fost inspirat de această metaforă.

„Au fost cei mai interesanți cinci ani din viața mea. În totalitate. Un timp care nu se divide, curge pur și simplu, ca un fluviu care a adunat în drumul său tot ce se putea și acum se aruncă nebunește în mare”, mărturisește Mihai Mălaimare.

Iar cuvintele sale pline de recunoștință față de marii lui dascăli de la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București ne stârnesc și nouă admirația și prețuirea pentru aceste adevărate monumente ale artei scenice românești: „Ei nu erau profesori, în sensul pe care astăzi niște oameni și-l oferă, adică posesori de doctorate, de examene susținute, nu, ei erau imenși profesioniști, oameni încărcați de menirea de a zidi teatrul românesc cu cele mai tari și mai rezistente cărămizi, ei nu erau profesori, ei erau apostolii care-și căutau cu disperare ucenicii capabili să le poarte pe mai departe sarcina științei de a fi în teatru.” Cu acești dascăli și alături de colegii săi de generație, deveniți și ei actori, maestrul Mihai Mălaimare a urcat într-o fascinantă „caleașcă aurie”.

A doua carte, Statuia vivantă, este o pledoarie pentru această formulă teatrală, pentru extraordinara bogăție de semnificații și mesaje pe care le poate transmite statuia vivantă, adevărată „cheie de boltă a teatrului stradal”, cum o consideră autorul cărții.

Întâlnirea cu omul de teatru Mihai Mălaimare a oferit publicului prezent prilejul de a face cunoștință cu una dintre marile personalități ale teatrului românesc contemporan.

În semn de prețuire, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a oferit maestrului o Diplomă de Excelență „pentru excepționala contribuție la dezvoltarea culturii noastre naționale ca actor și scriitor”.

La final, maestrul Mihai Mălaimare a oferit autografe pe cele două volume lansate la Deva.

Ioan Sebastian Bara

Prin marile biblioteci ale lumii

De la biblioteca din Ninive a lui Assurbanipal, la bibliotecile din Alexandria şi Efes, de la bibliotecile Renaşterii la marile biblioteci moderne din zilele noastre, aceste lăcaşuri ale cărţii au fost întotdeauna, pentru cei care ştiu să preţuiască slova scrisă, adevărate colţuri de rai. Este bine cunoscut că marele scriitor argentinian Jorge Luis Borges, el însuşi bibliotecar, se simţea ca în paradis atunci când era înconjurat de mii de cărţi.

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” Deva, a organizat în luna iunie, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, o manifestare cultural-educativă intitulată „Prin marile biblioteci ale lumii”.

În fața unui public numeros, format în principal din elevi, s-a făcut o amplă prezentare a unor celebre biblioteci, începând cu Biblioteca din Alexandria și cea a lui Celsus, la Biblioteca Bodleiană din Oxford și Haein-Sa din Coreea de Sud, de la Biblioteca Congresului din Washington la unele biblioteci atipice din zilele noastre.

Celor prezenți în sală li s-a vorbit pe larg despre istoria cărții și a tiparului, despre suporturile pe care, de-a lungul timpului, a fost stocată informația, de la papirus, lut, lemn la hârtie și la suportul magnetic. Au fost informații extrem de bogate și bine documentate, informații noi despre un subiect care interesează un foarte mare număr de iubitori ai cărții, de oameni pentru care mersul la bibliotecă a devenit o obișnuință. De altfel, unul dintre considerentele pentru care organizăm acest gen de manifestații culturale este acela că dorim să oferim informații pe teme mai deosebite, iar temele legate de carte și lectură se bucură de un viu interes. 

În istoria civilizațiilor, bibliotecile s-au dovedit a fi cele mai fidele și mai bogate deținătoare ale comorilor culturale reprezentate, în primul rând, de cărți.

Adevărate temple ale culturii, bibliotecile au jucat un rol esențial în viața culturală a fiecărui popor. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au conservat informații din toate domeniile cunoașterii și le-au lăsat moștenire generațiilor următoare prin intermediul bibliotecilor.

Bibliotecile au atras și continuă să atragă un număr impresionant de oameni dornici să fie cât mai bine informați, oameni de toate vârstele care găsesc în carte, în lectură, modalitatea perfectă de a petrece timpul.

Marele iluminist francez Montesquieu a caracterizat perfect necesitatea de a fi în permanență în contact cu cartea: „De câte ori te simţi nefericit şi ai nevoie de uitarea necazurilor; când ești rănit de viaţă, doreşti un suprem balsam; când ești sătul de banalitatea şi inegalitatea mediului, aspiri la societate (…) n-ai decât să întinzi mâna spre bibliotecă şi să chemi către tine acest talisman: Cartea.”

Și tocmai despre unele dintre cele mai renumite păstrătoare ale unor astfel de talismane a fost vorba și în prezentarea pregătită de Biblioteca Județeană.

Ca de obicei, la final, celor prezenți în sală le-au fost adresate întrebări legate de subiectul prezentării, iar cei care au răspuns corect au primit premii constând în cărți și diplome oferite de biblioteca noastră. 

Ioan Sebastian Bara