Eminescu cel veșnic

În fiecare an, seria manifestărilor cultural-educative organizate de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, se deschide cu o emoționantă evocare a lui Mihai Eminescu. De Ziua Culturii Naționale, ziua în care acum 170 de ani venea pe lume „Luceafărul poeziei românești”, biblioteca noastră a organizat din nou o activitate culturală menită să cinstească personalitatea și opera lui Mihai Eminescu.

Anul acesta, manifestările dedicate lui Eminescu le-am înscris sub semnul binecunoscutului vers Tot mai citesc măiastra-ți carte, dintr-o emoționantă poezie semnată de Alexandru Vlahuță, poezie dedicată poetului nostru național.

Cu acest prilej, am oferit iubitorilor de poezie eminesciană un florilegiu de momente artistice inspirate din creația marelui poet.

Și în acest an, prin întregul program pe care l-am alcătuit, am dorit să-l simțim și mai aproape de inimile noastre pe Mihai Eminescu, ne-am încredințat o dată în plus de actualitatea creației eminesciene, am dorit să-i aprofundăm opera și, așa cum spunea Tudor Arghezi, „să ne aducem pururi aminte de Eminescu”.

Publicul care a luat parte la omagierea lui Eminescu s-a bucurat de un  program bogat, variat, cu momente menite să-l prezinte pe poet sub multiplele fațete ale personalității sale copleșitoare.

Manifestările dedicate memoriei lui Mihai Eminescu au avut drept punct de pornire recitalul poetic-muzical susținut de oaspeții noștri, membrii Fundației Rock Filarmonica Oradea (Alexandrina, Iuliana și Florian Chelu Madeva), care ne-au încântat cu piese muzicale inspirate din poezia eminesciană. Mihai Eminescu a fost adus în lumină, sub formă muzicală, în trei forme diferite de exprimare artistică. În primul calup au fost interpretate compoziții muzicale originale în mai multe traduceri pe versurile poetului: rusă, italiană, franceză, spaniolă și engleză. În al doilea calup au fost interpretate sonete muzicale, compozițiile pe două măsuri din Bach. Iar în al treilea calup au fost interpretate două romanțe cunoscute de toți românii, Mai am un singur dor fiind redată, în premieră, în limba ebraică.

A urmat concursul organizat pentru elevii de la colegiile și liceele din Deva, pe subiecte legate de viața și creația lui Eminescu, concurs desfășurat sub genericul Eminescu – Muntele fără poteci, sintagmă a cărei paternitate aparține scriitorului Gligor Hașa, iubitor și bun cunoscător al creației eminesciene.

La concurs au luat parte elevi de la colegiile și liceele din Deva: Colegiul Național „Decebal”, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, Liceul cu Program Sportiv „Cetate”, Liceul de Arte „Sigismund Toduță”, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”, Liceul Tehnologic „Transilvania”, Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”.

Echipelor de elevi li s-au adresat întrebări legate de viața, opera și receptarea lui Eminescu. Juriul concursului a fost format din: Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Județene, Luminița Vulcan, șef Serviciul Relații cu Publicul, și Mihaela Țoța, bibliotecară. După verificarea răspunsurilor, au fost declarate câștigătoare următoarele echipe, aparținând colegiilor/ liceelor din Deva:

Locul I: Colegiul Național „Decebal” Deva

Locul II: Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva

Locul III: Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva

Câștigătorilor li s-au oferit diplome, trofee și cărți din partea Bibliotecii Județene, iar fiecare elev concurent a primit câte o diplomă de participare și cărți.

În încheierea manifestărilor dedicate lui Eminescu, publicul prezent a putut viziona bogata colecție bibliofilă a Deliei Alic, pasionată de personalitatea și creația lui Eminescu. Cu vechea ei dragoste față de Eminescu, omul și scriitorul Delia Alic a adunat, de ani buni, sute de volume cu tematică eminesciană, de la cărți de poezie la lucrări de critică literară, lucrări pe care ni  le-a prezentat în detaliu.

Și de această dată, manifestarea dedicată lui Eminescu ne-a demonstrat că, oricât de greu ne-ar încerca viața, oricâte neîmpliniri am avea, versul lui Eminescu ne este întotdeauna leac și refugiu, în scrierile lui găsim izvor de înțelepciune, găsim reazemul de care avem nevoie ca să avem mereu fruntea sus.

Ne-am bucurat, în acest miez de ianuarie, de un public numeros, animat de dragostea pentru creația lui Eminescu și, mai ales, dragostea pentru poezia eminesciană pe care noi toți o purtăm în suflete.

Pentru noi, Eminescu este actual, versul său este nemuritor. Ne aducem mereu aminte de Eminescu și, așa cum atât de plastic a spus poetul Alexandru Vlahuță, îi citim neîncetat „măiastra carte”.

Ne-am bucurat împreună de minunatul univers eminescian și ne-am umplut inimile cu nemuritoarele versuri ale poetului nostru național.

Ioan Sebastian Bara

Centenar I. D. Sîrbu

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, a organizat în ziua de 22 mai, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, o manifestare cultural-educativă sub genericul „Centenar I. D. Sîrbu”.

Așa cum ne-am obișnuit prietenii care participă la activitățile cultural-educative ale Bibliotecii Județene, și de această dată am pregătit o prezentare captivantă, menită să îmbogățească bagajul cultural al elevilor.

Tinerii au avut prilejul să cunoască o personalitate cu care cultura hunedoreană se mândrește, un scriitor care a știut să-și păstreze demnitatea în anii duri ai totalitarismului. Au fost prezentate viața și creația scriitorului, dramaturgului, filosofului Ion Dezideriu Sîrbu.

Anul acesta, la 28 iunie, se împlinesc o sută de ani de la nașterea scriitorului Ion Dezideriu Sîrbu, unul dintre cei mai importanți intelectuali care s-au opus regimului totalitar și a avut până în ultima clipă a vieții o conduită morală demnă. Ion D. Sîrbu s-a născut în urmă cu un secol la Petrila, într-o familie de mineri. Primii patru ani de liceu i-a urmat la Petroșani, iar Bacalaureatul l-a dat în 1939, la Deva. Au urmat ani grei de front după care s-a înscris la Facultatea de Litere şi Filosofie la Cluj, care din anul 1940 funcționa la Sibiu. Aici l-a avut ca profesor şi mentor pe Lucian Blaga. În perioada studenţiei a făcut parte din Cercul Literar de la Sibiu, alături de alte viitoare mari personalităţi ale literaturii române: Şt. Augustin Doinaş, I. Negoiţescu, Radu Stanca, Eta Boeriu, Nicolae Balotă, Cornel Regman, Eugen Todoran, Ovidiu Cotruş etc.

În martie 1945, I. D. Sîrbu este licențiat magna cum laude în Filosofia Culturii, cu teza De la arhetipurile lui C. G. Jung, la categoriile abisale ale lui Lucian Blaga. Îşi dă doctoratul cu teza Funcţia epistemologică a metaforei (1947). A fost conferenţiar de istoria literaturii dramatice la Conservatorul de Artă Dramatică din Cluj (1947); conferenţiar de istoria artelor la Institutul „Ion Andreescu” din Cluj (1948-1950). După instaurarea regimului comunist, este înlăturat în mod abuziv din învăţământul superior și a lucrat ca învăţător la Baia de Arieş (1950), profesor de liceu la Cluj (1951-1955), secretar de redacţie al revistei „Teatru” (din 1955).

Debutul literar al lui I. D. Sîrbu s-a produs cu nuvela Duminica, în revista „Curţile dorului”, condusă de Lucian Blaga. În anul 1957 a fost arestat sub pretextul „omisiune de denunţ”, întrucât  a refuzat să-l denunţe pe Lucian Blaga, persecutat în acea perioadă. A fost condamnat la opt ani de închisoare pe care   i-a petrecut la București, Jilava și Gherla, în lagărele de muncă forțată Salcia, Giurgeni și Periprava, în condiții inumane. Este eliberat în anul 1963, dar nu mai e primit în învăţământ, astfel că va lucra ca vagonetar la Mina Petrila, apoi şef de producţie la Teatrul din Petroşani. În 1964 se stabileşte la Craiova, cu domiciliul supravegheat, până în anul 1989, când, la 17 septembrie, se stinge din viaţă.

Scriitorul I. D. Sîrbu a trăit cu demnitate, în ciuda suferinței, a permanentei supravegheri de către Securitate, în ciuda faptului că din 1957 până în ultima clipă a vieții a fost urmărit și persecutat de un stat opresiv. Așa cum cu o ironie amară a spus, I. D. Sîrbu a fost „multilateral traumatizat”.

Pe lângă cărțile scrise înainte de 1989, I. D. Sîrbu a avut o bogată literatură de sertar care a putut fi publicată doar după 1989: romanul Adio, Europa! și Jurnalul unui jurnalist fără jurnal. Opera postumă cuprinde volumele: Traversarea cortinei (1994), Lupul şi catedrala (1995), Scrisori către bunul Dumnezeu (1996), precum şi alte şapte volume apărute la Editura Fundaţiei Culturale „I. D. Sîrbu”, cuprinzând publicistica, sub îngrijirea lui Dumitru Velea.

Sunt demne de remarcat dovezile de apreciere, chiar și postume, pentru personalitatea lui I. D. Sîrbu: teatrul din Petroșani îi poartă numele, a fost declarat cetățean de onoare al orașului său natal, Petrila, și al municipiului Petroșani. La Petrila, o școală îi poartă numele, a fost amenajată Casa Memorială „I. D. Sîrbu”, toate acestea vădesc prețuirea de care se bucură, peste timp, acest mare intelectual hunedorean cu care cultura română se mândrește.

Cu siguranță, cei care au urmărit prezentarea, amplă și bine documentată, au înțeles ce înseamnă ținuta etică, ce înseamnă viața trăită cu demnitate, în ciuda tuturor încercărilor, unele de o cruzime incredibilă. Așa cum singur a mărturisit I. D. Sîrbu, în viață trebuie:

„să înveți ce înseamnă să nu-ți fie frică nici de imensitatea fluviului și nici de înălțimea muntelui.

Sunt cuvinte care e bine  ca, mai ales tinerii, să le adopte drept model.

Ca de obicei, la final, celor prezenți le-au fost adresate întrebări, cei care au oferit răspunsuri corecte au fost răsplătiți cu premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană.

Ioan Sebastian Bara

Un fiu al pădurenilor

Prima zi de primăvară ne-a prilejuit întâlnirea cu o mare personalitate a județului IMG_2194Hunedoara: etnologul Rusalin Ișfănoni, care pe data de 23 martie va împlini 75 de ani. Cu acest prilej, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, i-a dăruit biobibliografia cu titlul „Rusalin Ișfănoni, un pădurean din Munții Poiana Ruscă”.

Rusalin Ișfănoni, fiu al Ținutului Pădurenilor, și-a consacrat întreaga viață studierii, sistematizării și punerii în valoare a excepționalului tezaur de spiritualitate rurală existent de secole în așezările Ținutului Pădurenilor. A cunoscut în profunzime viața aspră a pădurenilor, le-a cunoscut obiceiurile, ocupațiile, portul, cântecele, dansurile, viața de zi cu zi, tot ceea ce reprezintă pecetea unei comunități.

Ca tânăr profesor, ulterior ca muzeograf și cercetător la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din București, Rusalin Ișfănoni a simțit în permanență, ca pe o datorie față de neamul său, imboldul de a cerceta, de a pune în valoare și, mai ales, de a face cunoscute comorile de artă populară autentică din Ținutul Pădurenilor.

rusalin-isfanoni-padurenii-hunedoarei-foto-artavizuala21Este autorul a zeci de articole și studii prin care a scos la lumină nenumărate lucruri neștiute despre tradițiile pădurenilor și le-a făcut cunoscute. Lucrarea sa de doctorat, devenită carte, poartă titlul Pădurenii Hunedoarei – o viziune etnologică, iar meritul autorului constă în faptul că a cercetat viața materială și spirituală a pădurenilor ca un adevărat om de știință și, în același timp, ca un fiu al acestor locuri. Importanți specialiști etnologi din România au avut cuvinte de apreciere cu privire la această lucrare, considerând că ea „este o contribuție majoră la cunoașterea unei culturi și a unei civilizații arhaice deosebit de robuste, care fac parte integral din cultura noastră națională și, inclusiv, din cultura și civilizația universală” și „cea mai amplă tentativă de analiză etnografică și etnologică a spiritualității populare – încărcată cu surprinzătoare supraviețuiri arhaice – specifică Ținutului Pădurenilor”.

lelese-monografie-800x600De asemenea, Rusalin Ișfănoni este autorul unei impresionante monografii a comunei Lelese, o lucrare amplă, documentată până în cele mai mici detalii, o monografie alcătuită cu o rigurozitate dublată de dragostea pe care autorul ei o poartă față de fiecare localitate din zonă, față de fiecare pădurean.

Dintre zecile de studii, articole, comunicări susținute de etnologul Rusalin Ișfănoni, se remarcă de departe lucrările dedicate spiritualității populare din Ținutul Pădurenilor. Acest ținut ne devine mult mai cunoscut și, desigur, mult mai drag după ce Rusalin Ișfănoni îl prezintă din punctul de vedere al etnologului sub toate aspectele lui: obiceiuri laice și religioase, portul popular, ocupații și meșteșuguri, bucătărie tradițională, amenajarea locuinței, cântece și dansuri, termeni specifici graiului local etc. Nimic nu rămâne necercetat, totul ni se dezvăluie ca într-o uriașă frescă în culori vii, în care ne apar în fața ochilor pădureni în costumele lor minunate surprinși la muncă sau la zi de sărbătoare, la bucurie și la durere.

Prin tot ceea ce a creat în domeniul etnologiei, Rusalin Ișfănoni se înscrie printre cei mai valoroși etnologi români, alăturându-se cu îndreptățire unor nume ilustre ca Romulus Vuia, Emilia Comișel, Iordan Datcu, Ion Ghinoiu, Georgeta Stoica etc. În toate lucrările și cercetările lui Rusalin Ișfănoni elementul peren este viața, universul de zi cu zi al țăranului român. Iar păstrarea cu sfințenie a valorilor acestui univers și transmiterea lor spre cei tineri reprezintă o datorie sfântă pe care Rusalin Ișfănoni a îndeplinit-o cu cinste.

Evenimentul cultural dedicat lui Rusalin Ișfănoni, în prezența unui public numeros, a început în acordurile emoționante ale Coralei Sargeția, condusă de prof. Nicolae Icobescu, care a dăruit un minunat Mulți ani trăiască! celui sărbătorit.

Rusalin-IsfanoniÎn semn de prețuire și recunoștință, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a acordat etnologului Rusalin Ișfănoni o Diplomă de Excelență pentru întreaga activitate, pentru profesionalismul și dăruirea cu care a pus în valoare comorile de spiritualitate ale satului românesc din Ținutul Pădurenilor.

De asemenea, Centrul de Cultură și Artă al Județului Hunedoara i-a acordat domnului Rusalin Ișfănoni o Diplomă de Merit Cultural pentru contribuția la promovarea și conservarea culturii și civilizației tradiționale românești.

Aprecierea, respectul și admirația pentru tot ce a realizat etnologul Rusalin Ișfănoni de-a lungul vieții au fost exprimate în cuvinte alese de către personalitățile prezente la manifestare: primarul comunei Lelese, Ciprian Gheorghe Achim, și etnologul Marcel Lapteș.

isfanoni3Cei prezenți au putut urmări un colaj de filme documentare ce cuprinde în esență întreaga activitate de etnograf a domnului Rusalin Ișfănoni. L-am văzut ca „vornic / căpitan” în filmul nunții de la Dăbâca, l-am urmărit vorbind peste hotare, cu emoție și mândrie, despre comorile de spiritualitate ale pădurenilor.

De asemenea, pe holul Teatrului de Artă Deva a putut fi admirată o expoziție ce a cuprins straie și obiecte tradiționale pădurenești, oferite de doamna Marica Țif și de domnul profesor Mircea Lac, românul declarat, de curând, tezaur uman viu.

A urmat un moment folcloric, cântece tradiționale bine cunoscute și îndrăgite interpretate de artiști populari care, în minunatele lor costume, au adus în mijlocul nostru melosul nemuritor al acestui străvechi ținut: Alin Ienciu, Mariana Suciu, Ana Anuțoiu și Petrică Lupaș.

Nu puteau lipsi momentele de folclor pădurenesc, astfel încât publicul a avut parte de un extraordinar moment oferit de Ansamblul „Leleșana” din comuna Lelese.

A fost o seară plină de emoție, așa cum merită din plin etnologul Rusalin Ișfănoni.

Ioan Sebastian Bara

Napoleon, 250 de ani de la naștere

Anul acesta, Ziua Internațională a Francofoniei, 20 martie, a fost marcată printr-o interesantă manifestare cultural-educativă organizată de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Agenția de Dezvoltare Economico-Socială a Județului Hunedoara și Liceul Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” Simeria, în sala de conferințe a Parcului de Afaceri din Simeria.

Ziua Internațională a Francofoniei ne dă de fiecare dată prilejul organizării unor manifestări culturale ce fac cunoscute cultura, civilizația, personalitățile din spațiul francofon, spațiu din care face parte și România.

Sub genericul „Napoleon – emblemă a istoriei universale”, a fost făcută o amplă și detaliată trecere în revistă a extraordinarei personalități a împăratului Franței, Napoleon I. Am ales această temă întrucât în anul 2019, la data de 15 august, se împlinesc 250 de ani de la nașterea lui Napoleon Bonaparte, personalitate legendară a istoriei Franței și a istoriei lumii, cel care a înrâurit decisiv istoria Europei în prima jumătate a secolului XIX.

În sală s-au aflat numeroși profesori și elevi, acestora fiindu-le prezentate informații care, poate, nu se studiază la orele de istorie. Ei au avut, astfel, ocazia de a cunoaște marile momente din viața lui Napoleon, de la nașterea în orașul corsican Ajaccio, până la cumplitul exil de pe Insula Sfânta Elena și moartea lui, la 5 mai 1821: anii de studiu la școlile militare, asediul Toulonului, campania din Italia și din Egipt, lovitura de la 18 Brumar 1799 și realizările extraordinare ca prim-consul, încoronarea ca împărat al Franței, marile bătălii (Arcole, Lodi, Rivoli, Austerlitz, Marengo, Wagram, Eylau, Friedland, Jena etc.), dramatica înfrângere din timpul campaniei din Rusia din 1812, Bătălia Națiunilor de la Leipzig, prima abdicare, exilul pe Insula Elba, reîntoarcerea și impresionantul „Zbor al vulturului”, Cele 100 de zile, înfrângerea de la Waterloo, dramaticul sfârșit de pe insula Sf. Elena, dar și glorioasa revenire în Domul Invalizilor de la Paris, în decembrie 1840, a rămășițelor sale pământești. Au fost prezentate pe larg marile reforme înfăptuite în Franța de către prim-consulul Bonaparte în cei patru ani ai Consulatului, locurile din Paris care păstrează memoria lui Napoleon, operele literare în care apar momente din epopeea napoleoniană, subiecte care au stârnit interesul celor prezenți în sală.

Și această activitate am organizat-o cu scopul de a impulsiona dragostea și interesul pentru lectură al elevilor, materialul informativ fiind însoțit și de prezentarea unor cărți despre Franța, despre Napoleon aflate în biblioteca noastră.

La finalul manifestării, publicului i-au fost adresate întrebări din prezentarea urmărită, cei care au dat răspunsuri corecte fiind răsplătiți cu premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană.

Pe holul Parcului de Afaceri din Simeria a putut fi admirată o expoziție cu reproduceri ale unor tablouri celebre semnate de pictori francezi începând cu epoca romantică, până la impresioniști.

Ioan Sebastian Bara

Stelian Radu la 90 de ani, o sărbătorire emoționantă

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Judeţean Hunedoara, a organizat în ziua de 9 octombrie 2018, în incinta Deva Mall, Salle dʼOr, un eveniment cultural emoționant dedicat unei personalități marcante a județului Hunedoara: dr. ing. Stelian Radu, doctor în silvicultură, a fost sărbătorit cu prilejul împlinirii venerabilei vârste de 90 de ani. Cu acest prilej, Biblioteca Județeană i-a oferit biobibliografia intitulată „Stelian Radu, pasiunea de o viaţă: silvicultura”, lucrare amplă și bine documentată care reflectă viața și cariera profesională de prestigiu a acestuia.

Ne-a făcut o mare plăcere să-i urăm și să-i cântăm „La mulți ani!” împreună cu Corala „Sargeția”, sub bagheta dirijorului Nicolae Icobescu.

În semn de prețuire și recunoștință, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a acordat inginerului Stelian Radu o Diplomă de Excelență în semn de prețuire pentru excepționalele realizări în domeniul silviculturii.

Dr. ing. Stelian Radu și-a desfășurat întreaga activitate profesională sub semnul dăruirii și pasiunii pentru silvicultură, pentru natură și conservarea acesteia.

Biobibliografia închide între copertele sale o viață de om dăruită silviculturii, pădurii, o viață pusă în slujba naturii și a protejării ei de numeroasele amenințări care o pândesc în zilele noastre.

Este impresionantă cariera profesională a inginerului Stelian Radu, impresionantă și pilduitoare este viața acestui om, pornit de pe plaiuri prahovene, rămas orfan de părinți, ajuns după studii asidue și serioase în vârful unui parcurs profesional de excepție. Din cătunul natal până la înalta calitate de membru de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice din România, domnul Stelian Radu nu a lăsat să treacă nicio zi fără studiu, fără cercetare, fără dăruire necondiționată profesiei pe care și-a ales-o, profesia de silvicultor fiind pentru el o adevărată vocație.

Fiecare pagină a biobibliografiei este o mărturie despre o viață trăită la cote maxime, o viață în care un loc fundamental îl reprezintă respectul față de profesie. Respectul și admirația de care s-a bucurat și se bucură domnul Stelian Radu a depășit granițele țării, activitatea și realizările sale în domeniul silviculturii, atitudinea militantă față de pădurile virgine și cvasivirgine fiind recunoscute și în alte țări. De altfel biobibliografia cuprinde numeroase aprecieri și cuvinte calde ale unor specialiști străini despre tot ceea ce a făcut și face confratele lor român pe tărâmul silviculturii, al protejării pădurii.

Domeniile în care a activat au fost, totodată, și tot atâtea domenii de cercetare: dendrologia; cultura plopului și a salciei; ecologia și ocrotirea naturii; silvotehnica națională; studiul și conservarea pădurilor virgine și cvasivirgine; lemnul mort și rolul lui în conservarea biodiversității din păduri; domeniul ariilor protejate, al biodiversității forestiere, conservării pădurilor virgine și cvasivirgine și arborilor remarcabili.

Atât în timpul anilor activi cât și după pensionare, meritele sale au fost recunoscute de foruri științifice de profil din țară și străinătate. Astfel, dr. ing. Stelian Radu este membru în prestigioase asociații științifice, dintre care: Societatea „Progresul Silvic” (1990); membru fondator și pe viață al „International Oak Society”, Illinois, SUA (1992); membru al Societății de Istorie și Retrologie Agrară din România – S.I.R.A.R.  (1996); membru de onoare al Fundațiilor „Forêts sauvages” (2008) și „Vita Silvae Conservation” (2010), ambele din Franța.

Este autorul a sute de articole, studii, comunicări științifice, precum și a numeroase cărți de specialitate. A fost directorul Arboretumului din Simeria la a cărui dezvoltare a contribuit în mod substanțial.

Biobibliografia elaborată de Biblioteca Județeană este darul pe care instituția noastră i-l face, cu prețuire și recunoștință, la împlinirea a nouă decenii de viață.

Ioan Sebastian Bara