Perenitatea lui Avram Iancu

În acest an se împlinesc 200 de ani de la nașterea marelui om politic și patriot român, Avram Iancu, figură emblematică a istoriei românilor. Așteptată cu emoție și mândrie de către organizatori și participanți, Conferința Internațională „Avram Iancu – 200 de ani de la naștere. Omul, contemporanii, epoca” și-a deschis lucrările în ziua de 9 mai 2024, la Deva. Evenimentul este organizat de Consiliului Județean Hunedoara, prin Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, și în parteneriat cu Academia Română și Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca.

Conferința se dorește a fi o manifestare științifică de mare anvergură, cu participarea unor consacrați oameni de știință români și străini ce vor susține comunicări legate de personalitatea complexă a lui Avram Iancu, de epoca plină de frământări în care a trăit și a luptat, de contextul intern și internațional în care au avut loc evenimentele revoluționare din Transilvania, evenimente ce l-au avut în centru pe acest erou al neamului românesc.

Comunicările, realizate la un înalt nivel științific de către istorici specialiști în istorie modernă, sociologi, filologi, cercetători din domeniul presei, sunt caracterizate printr-o mare diversitate tematică și toate au ca punct de referință zugrăvirea unui impresionant portret al celui care nu a avut alt vis decât să-și vadă națiunea fericită.

De asemenea, pe lângă personalitatea lui Avram Iancu, se vor pune în lumină și epoca revoluției pașoptiste din Europa, ideologiile dominante, contemporanii români și europeni ai liderului moților, legăturile existente între revoluționarii vremii etc.

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, s-a implicat cu responsabilitate în acest proiect științific ambițios. Ca importantă instituție de cultură a județului Hunedoara, am considerat că, în acest fel, dăm dovadă de prețuire și de profund respect față de Avram Iancu a cărui luptă de-o viață se leagă strâns de locuri emblematice din județul Hunedoara, de Țara Moților.

De ce a fost nevoie de organizarea unei conferințe in memoriam Avram Iancu? Răspunsul ni-l dau cuvintele emoționante ale istoricului Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care ne spune că: „Avram Iancu are o reverberaţie specială în sufletele noastre şi aici, în Transilvania, nu trebuie să fii specialist în perioada secolului al XIX-lea sau în desfăşurarea revoluţiilor de la 1848 – ’49 ca să te raportezi cu emoţie la Avram Iancu, pentru că Avram Iancu este o efigie, este în sufletul nostru”. Cuvinte care ne umplu de emoție și de un profund sentiment patriotic, un sentiment pe care, în ciuda unor curente actuale, îl purtăm în inimi atâta timp cât vom trăi pe acest pământ și vom rosti cuvinte românești.

De ce am dorit să organizăm în județul Hunedoara această conferință? Pentru că de județul Hunedoara, de fiecare colț al Țării Moților se leagă numele, faptele și amintirea lui Avram Iancu: Baia de Criș, Țebea, După Piatră, Brad sunt locuri cu valoare de efigie în studierea personalității acestui mare patriot român. Pentru că în județul nostru, sub gorunul lui Horia, la Țebea, lângă Biserica cu Tricolor, crăișorul își doarme somnul de veci. Nu în ultimul rând, pentru că tot în județul Hunedoara, la Gurasada, s-a născut istoricul Silviu Dragomir, cel care a scris o monumentală biografie a lui Avram Iancu.

Deschiderea lucrărilor conferinței a stat sub semnul mesajului și al emoționantei alocuțiuni susținute de domnul academician Ioan Aurel Pop care a spus, printre altele, că: „Avram Iancu rămâne pentru români și europeni un model de om de acțiune îndreptată spre emancipare, spre libertate, unitate și frăție.”

Cu aceeași emoție, domnul Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara, a salutat prezența la Deva a unor istorici și specialiști de marcă ale căror comunicări vor contribui la creionarea portretului marelui nostru erou național. Totodată, și-a exprimat bucuria și satisfacția pentru faptul că instituția pe care o conduce a sprijinit necondiționat această impresionantă manifestare științifică și de suflet.

De asemenea, de pe scena Sălii Mari a teatrului devean, au mai salutat această conferință și alți invitați de marcă, personalități din mediul politic, științific și ecleziastic. Astfel, doamna Natalia Elena Intotero, ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, a vorbit cu multă emoție despre această manifestare științifică pe care o simte apropiată sufletește, date fiind legăturile vechi și trainice pe care le are cu Țara Moților. La rândul său, sociologul și omul politic Vasile Dâncu a subliniat importanța acestui eveniment și a declarat că se simte onorat să fie prezent la o manifestare de un nivel atât de ridicat. Istoricul Ioan Bolovan, de la Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca, a remarcat, în cuvântul său, ținuta științifică cu totul deosebită a acestei conferințe prin bogăția de informații noi, inedite ce se vor prezenta, rod al unor cercetări asidue din partea celor care vor prezenta comunicări.

În sfârșit, cu pioșenie și vorbe pline de căldură, preasfințitul părinte Nestor, episcopul Devei și Hunedoarei, a rostit un cuvânt de binecuvântare pentru toți cei prezenți și a urat succes acestei conferințe dedicate martirului neamului românesc, Avram Iancu.

O simplă privire aruncată asupra subiectelor comunicărilor ne arată complexitatea și diversitatea punctelor de vedere, originalitatea și ineditul unor abordări. Personalități de marcă ale vieții științifice românești, istorici, oameni de cultură, au venit în fața noastră cu studii elaborate după cele mai riguroase reguli ale cercetării științifice. A vorbi despre Avram Iancu, despre epoca în care a trăit și a luptat, despre anul revoluționar 1848, despre configurația relațiilor politice din acea perioadă și reflectarea acestor relații în presa vremii este un demers dintre cele mai complexe și mai sensibile. Documentarea impecabilă, competența ireproșabilă și respectul față de profesia de istoric a autorilor sunt, însă, tot atâtea atuuri care conferă o ținută elevată comunicărilor specialiștilor. 

Este de menționat și faptul că anul Avram Iancu a fost un prilej deosebit pentru reeditarea de către Consiliul Județean Hunedoara, cu textul integral, a volumului aniversar, opera de căpătâi a istoricului Silviu Dragomir,

„Avram Iancu – o viață de erou”. Volumul este prefațat de un amplu studiu introductiv semnat de istoricii Ioan Bolovan și Sorin Șipoș, cu un cald cuvânt de prețuire scris de academicianul Ioan-Aurel Pop și o prefață semnată de Liviu Maior.

Conferința și-a propus să pună în lumină un adevăr de necontestat: figura lui Avram Iancu, eroică și tragică deopotrivă, „ne însoțește și ne însuflețește”, aducându-ne mereu aminte că avem datoria de a nu da uitării trecutul nostru cu eroii și martirii lui. 

Lupta și jertfa lui Avram Iancu nu trebuie învelite în lozinci patriotarde, ci moștenirea lui trebuie să trezească în inimi sentimente curate de dragoste de țară. Acesta a fost și principalul scop al conferinței și suntem convinși de reușita acestui important proiect științific pe care l-am pregătit cu responsabilitate și mândrie.

Am fost deosebit de bucuroși că am reușit să organizăm această manifestare științifică la un nivel care onorează așa cum se cuvine memoria lui Avram Iancu, cel care se află mereu în inimile românilor ardeleni, în inimile tuturor românilor. Conferința noastră am conceput-o ca o datorie sfântă pe care o avem față de memoria acestui desăvârșit patriot român.

Dacă am dori să sintetizăm valori perene precum curaj, demnitate, credință, dragoste fierbinte față de poporul român, jertfire de sine, atunci ar fi de ajuns două cuvinte mari cât întreaga Românie: Avram Iancu.

Ioan Sebastian Bara

La aniversarea unui prieten

Este deja o frumoasă tradiție a bibliotecii noastre de a fi împreună cu prietenii noștri, scriitorii, la ceas aniversar.

Sub genericul „Dumitru Tâlvescu sau vocația literaturii”, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, a organizat la sfârșitul lunii aprilie 2024 o întâlnire prietenească de suflet cu scriitorul Dumitru Tâvescu care, la cele șapte decenii de viață, se află la momentul de apogeu al creației sale literare, oferindu-i și o Diplomă de excelență pentru întreaga sa activitate literară și susținuta colaborare cu Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva.

Cu această ocazie i-am cântat, din toată inima, „La mulți ani!”, alături de îndrăgitul interpret de muzică populară Ovidiu Olari.

Am intrat în lumea plină de farmec a manifestării, conduși cu pricepere de reputatul jurnalist Tiberiu Vințan, fin cunoscător al scriitorilor din județul Hunedoara, anfitrionul acestei întâlniri.

De aproape 15 ani, numele lui Dumitru Tâlvescu s-a afirmat cu un binemeritat succes în viața literară a județului Hunedoara. Încă de la debutul său cu volumul „Anul și copiii lui”, cei care iubesc literatura de bună calitate au înțeles că au în față cartea unui scriitor adevărat, un talent remarcabil, un om de litere dotat cu o sensibilitate impresionantă și cu capacitatea de a conferi valoare fiecărui cuvânt. Au urmat poemele din volume ca „Stăpân peste iluzii”, „Observator nedumerit”, „Altfel, poemele”, „Evadarea din mecanic”, „Cornucopia”, „Prosperia”, toate fiind dovada unui talent din ce în ce mai viguros, o voce lirică tot mai personală, mai originală.

Prozator și poet deopotrivă, Dumitru Tâlvescu vădește același talent de a găsi de fiecare dată „cuvântul ce exprimă adevărul” și creațiile sale devin astfel adevărate bijuterii literare. Acest lucru este cu atât mai demn de respect și de admirație cu cât, așa cum știm, Dumitru Tâlvescu a intrat relativ târziu în peisajul nostru literar, după ani buni petrecuți în lumea rece a cifrelor. Intrarea sa, însă, a fost o plăcută surpriză pentru scriitori și cititori în egală măsură.

De la un volum la altul, talentul său a dobândit noi valențe, a devenit tot mai  convingător, scriitura a dobândit tot mai multă siguranță, toate acestea fiind dovada de necontestat că Dumitru Tâlvescu este un scriitor adevărat, bun cunoscător al artei scrisului. 

Numele lui Dumitru Tâlvescu îl aflăm și în coloanele unor prestigioase publicații literare precum „Gorjul Literar”, „Serile la Brădiceni”, „Caietele Columna”, „Ardealul literar”, „Discobolul”, „Arca”, „Cervantes”, „Destine literare” (Canada), „Lumină lină” (Statele Unite), „Zemra Shqiptare” (Macedonia), „Doruntina” (Elveția) etc.

Talentul literar al lui Dumitru Tâlvescu a fost remarcat de scriitori și critici literari, poeți și prozatori ca Paulina Popa, Eugen Evu, Dumitru Hurubă, Daniel Marian, Ion Popescu Brădiceni, Ladislau Daradics, Gheorghe Grigurcu, Traian Dinorel Stănciulescu, Passionaria Stoicescu, Muguraș Maria Petrescu, Octavian Mihalcea.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Așa cum observă, pe bună dreptate, scriitorul Constantin Stancu: „Întreaga creație a lui Dumitru Tâlvescu, fie că e vorba de poezie sau de proză, vădește un talent autentic, o sensibilitate lirică deosebită și un suflu epic remarcabil.” Sunt cuvinte ce caracterizează talentul de netăgăduit al acestui scriitor îndrăgostit de literatură, veritabil maestru al cuvintelor bine alese, al imaginilor artistice de o vigoare impresionantă.

Prieten statornic al bibliotecii județene, Dumitru Tâlvescu este prezent la toate activitățile noastre culturale unde are intervenții foarte bine fundamentate, cu o valoroasă încărcătură de idei și de sugestii. Ne este întotdeauna alături și, asemenea atâtor altor scriitori, consideră biblioteca drept a doua sa casă.

Dragostea pentru literatură a materializat-o de curând și în crearea unei serioase reviste de cultură intitulate Piedestal, revistă al cărei redactor-șef este.

Dumitru Tâlvescu este un intelectual adevărat, un rafinat om de cultură, un om cu sufletul tânăr, plin de generozitate și gata să ofere mereu un sfat, o vorbă bună celor care îl prețuiesc și îl respectă.

La cei 70 de ani, i-am urat, alături de numeroșii prieteni prezenți la eveniment, ani mulți și bogați în opere literare, în pagini scrise cu talent și pasiune pentru concretizarea vocației sale spre artă și cultură.

Ioan Sebastian Bara

Vladimir Nabokov, o personalitate fascinantă

Printre personalitățile importante comemorate în luna aprilie se numără și marele scriitor rus Vladimir Nabokov căruia Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, i-a dedicat o manifestare cultural-educativă specială. În ziua de 22 aprilie, sub genericul „Vladimir Nabokov – Omul la răscrucea istoriei. 125 de ani de la nașterea scriitorului” a fost organizată în Sala Mare a Teatrului de Artă Deva o amplă și bine documentată prezentare a acestei mari personalități a literaturii universale din prima jumătate a secolului XX. La manifestare au luat parte elevi de la liceele și colegiile naționale din Deva.

Ca de obicei, tema aleasă a avut drept scop prezentarea unei personalități culturale pe care elevii nu o studiază la orele de școală, pe de o parte, și, pe de altă parte, am dorit să stimulăm în acest fel gustul pentru lecturile de bună calitate ale elevilor.

Vladimir Nabokov este o personalitate foarte importantă a culturii universale, un scriitor de origine rusă care și-a scris o mare parte din operă în limbile rusă și engleză. În dreptul numelui său, ca ocupație, se află un șir lung de profesii, preocupări, domenii de interes: romancier, poet, traducător, dramaturg, scenarist, critic literar, jurnalist, entomolog, jucător și teoretician al jocului de șah, profesor universitar. Este profilul impresionant al unei personalități copleșitoare prin anvergura preocupărilor și vocea excepțională al unui scriitor care s-a exprimat în mai multe limbi cu același talent.

Născut în orașul Sankt Petersburg, într-o familie de intelectuali și nobili ruși, Vladimir Nabokov a fost nevoit să ia calea exilului după instaurarea la putere, în 1917, a regimului bolșevic condus de Lenin. Perfect cunoscător al limbilor engleză, germană și franceză, odată ajuns în Occident (în Germania, apoi în Franța și S.U.A.), Nabokov și-a scris opera literară în  limba engleză, după ce debutase cu romane, poeme, drame scrise în limba rusă.

La 15 ani i-a apărut la Sankt Petersburg primul volum de versuri, iar primul roman, Mașenka, scris în limba rusă, a văzut lumina tiparului la Berlin și este romanul pe care l-a îndrăgit cel mai mult, după propria declarație, unul dintre cele mai reușite romane de dragoste. 

Nostalgia și dorul după copilăria și adolescența petrecute în Rusia natală le-a pus în paginile emoționante ale romanului-confesiune Vorbește, memorie.

Dintre cele mai renumite romane ale lui Nabokov amintim: în limba rusă Mașenka, Apărarea Lujin, Ochiul, Darul, Disperare, Invitație la eșafod, Lucruri transparente etc.,iar în limba engleză Ada sau ardoarea, Lolita, Pnin, Foc palid etc.  

De asemenea, a tradus în engleză poemul Evgheni Oneghin de Pușkin și Un erou al timpului nostru, de Lermontov. În limba rusă a tradus din Shakespeare, Goethe, Musset, Lewis Carroll. De asemenea, printre lucrările sale de critică literară se remarcă studiul despre creația lui Gogol, unul dintre cei mai importanți prozatori ruși pe care Nabokov l-a admirat mult. 

A avut o mare pasiune pentru fluturi și a fost un competent entomolog, studiind îndelung aceste delicate ființe.

Romanele lui Vladimir Nabokov s-au bucurat de un uriaș succes datorită stilului cu totul aparte, inovativ și încărcat de semnificații care se dezvăluie pe măsură ce cititorul decriptează toate straturile scriiturii. Cărțile scrise de Nabokov nu sunt o lectură facilă, ele cer o anumită familiarizare cu tehnica frazei, cu stilul său care la prima vedere pare ermetic, dar în final cititorul este atras de frumusețea limbii și de talentul excepțional al scriitorului de a jongla cu cuvintele unor limbi pe care le stăpânește perfect.

Celebritatea mondială a cunoscut-o cu romanul Lolita, apărut în 1955 la Paris, unde a scandalizat moravurile vremii, carte ce a rămas în literatura universală ca o capodoperă, o așa-numită „carte cult”.

Prezentarea vieții și operei lui Vladimir Nabokov s-a făcut în așa fel încât liceenilor aflați în sală să li se stârnească interesul față de opera acestui mare scriitor și să aibă curiozitatea de a citi și înțelege un alt fel de literatură, deloc facilă, și să treacă pragul bibliotecii noastre pentru a împrumuta cărțile acestui mare scriitor.

Ca de obicei, în finalul prezentării au fost adresate întrebări celor prezenți în sală, iar răspunsurile corecte au fost răsplătite cu premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva.

Ioan Sebastian BARA

Sub semnul poeziei, de ziua ei

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Asociația Oamenilor de Cultură și Artă din Județul Hunedoara, a încheiat seria activităților culturale organizate în luna martie cu un eveniment special dedicat Zilei Internaționale a Poeziei. În această zi, 21 martie 2024, la Sala de Lectură, a avut loc o emoționantă întâlnire cu poeți hunedoreni care au oferit publicului un florilegiu de poezii din creația proprie.

Începând cu anul 1999, ziua de 21 martie ca fost proclamată de către UNESCO drept Ziua Internațională a Poeziei. Această zi, care coincide cu începutul primăverii, cu renașterea naturii, a fost primită în întreaga lume cu entuziasm de toți cei care iubesc poezia, fie poeți, fie cititori. Întâlnirea cu poezia este întotdeauna un prilej de bucurie pentru suflet, un prilej de a da naștere unei apropieri unice între poeți și cei care iubesc universul liric.

Și cum să întâmpinăm mai bine, mai potrivit anotimpul renașterii naturii decât prin întâlnirea cu poezia, cu versurile de bună calitate izvorâte din sufletele sensibile ale poeților noștri. De aceea, și în acest an am deschis larg porțile inimilor noastre și ne-am întâlnit cu prietenii de nădejde ai bibliotecii, cu poeții hunedoreni, cărora le-am ascultat creațiile. Am petrecut momente pline de magie străbătuți de fiorul pe care numai poezia îl poate naște, poezia care este arta de a transpune în slove sentimente omenești vechi de când lumea. Cu siguranță, și poeții noștri hunedoreni au făcut din poezie sensul vieții lor, au avut în minte celebrul vers al poetului Alexandru Philippide : „M-atârn de tine, poezie, ca un copil de sânul mumii…”. Cu un asemenea crez, poezia creată de ei a ajuns la sufletele cititorilor, a celor care știu să aprecieze adevăratul talent.

Ne-am bucurat de prezența domnului Costel Avram, administrator public în cadrul Consiliului Județean Hunedoara, prieten bun al bibliotecii, iubitor de cultură, care este mereu alături de noi și ne sprijină în organizarea activităților culturale.

Moderatorul manifestării noastre de astăzi a fost cunoscutul jurnalist Tiberiu Vințan, om de aleasă cultură și bun cunoscător al poeților hunedoreni, care ne-a ghidat prin universul plin de farmec al poeziei.

Poeții hunedoreni care au cinstit prin creația lor Ziua Internațională a Poeziei – Mariana Alexandru, Camelia Ardelean, Marioara Ardelean, Mihai Barbu, Elisabeta Bogățan, Ruben Bucoiu, Andrei Caucar, Anca Ciolca, Nicolae Crepcia, Ianina-Ulpia Cupșan Morar, Valentin David, Georgiana David Gavrilă, Dumitru Dumitrescu, Gelu Dobrescu, Monica Dușan, Silvia Faur, Mariana Ghicioi, Nora Hruban, Virgil Iovița, Daniel Marian, Sorin Micuțiu, Florentina Mitrică, Ileana Cornelia Neaga, Dorel Neamțu, Salvina Pașca, Elena C. Petruț, Carmen Pinte, Maria Popa, Paulina Popa, Maria Sângerean-Sibioara, Miron Simedrea, Constantin Stancu, Victoria Stoian, Dumitru Tâlvescu, Augustin Țanca, Ioan Vasiu, Robert Vladu – sunt prietenii constanți și sinceri ai Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, poeți pentru care biblioteca este a doua casă, o casă primitoare ce le oferă atmosfera propice pentru a-și deschide sufletul prin versurile pe care le-au creat cu talent și inspirație.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Ambianța poetică deosebită realizată de organizatorii evenimentului a fost completată cu o serie de panouri expuse în fața Consiliului Județean Hunedoara și a Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, pe care s-au aflat cele mai reprezentative creații ale poeților hunedoreni. Această întâlnire cu poezia, la început de primăvară, a fost o nouă modalitate de racordare a bibliotecii noastre la viața culturală de bună calitate. Cuvintele poetului Tudor Arghezi sintetizează cum nu se poate mai bine ce înseamnă pentru noi poezia și de ce ținem să o omagiem an de an: „Poezia este copilul care rămâne în sufletul adolescentului, al omului matur și al bătrânilor, peste durere, dezamăgire și suferință”.

În toate etapele vieții noastre avem nevoie de poezie ca de aer, poezia ne formează sensibilitatea sufletului, ne modelează gândirea, ne stârnește curiozitatea de a interpreta mesajele uneori încifrate în versuri bine meșteșugite. Nu întâmplător, un alt mare scriitor, poetul Walt Whitman, spunea, pe drept cuvânt, că „pentru a exista mari poeți este nevoie de mari cititori”.

Acești cititori se formează în timp, prin contactul frecvent cu poezii valoroase în care se simte autentica vibrație artistică și în care harul poetic al autorului apare ca o aură ce înnobilează întregul text.

Este exact ceea ce noi dorim să facem prin întâlnirile cu poeții și cu creația lor, prin atragerea unui public tot mai numeros și din ce în ce mai interesat de această miraculoasă formă de expresie artistică pe care o întruchipează poezia.

Iată de ce le-am mulțumit acestor neobosiți „ucenici la cuvinte” pentru prietenia sinceră, adevărată pe care ne-o arată de fiecare dată. Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva a fost, este și va fi întotdeauna un prieten de nădejde al scriitorilor noștri, al poeților. Întâlnirea noastră nu a fost, nici pe departe, o activitate pe care doar „o bifăm” și o considerăm o formalitate. A fost o caldă revedere a unor prieteni vechi și noi, o întâlnire cu poezia noastră, o întâlnire care ne-a umplut inimile de bucurie.

Ioan Sebastian Bara

Unirea națiunea a făcut-o!

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, și în parteneriat cu colegiile și liceele devene, întâmpină ziua de 24 ianuarie, ziua Unirii Principatelor Române, cu bucurie, cu emoție, cu mândrie.

Aniversarea Unirii Principatelor Române, la 24 ianuarie, aduce de fiecare dată bucurie în inimile noastre pentru că este una dintre cele mai îndrăgite sărbători ale noastre. Anul acesta se împlinesc 165 de ani de la Mica Unire, cum este numit evenimentul care a premers Marea Unire de la 1918. Unirea tuturor românilor într-un unic stat a fost visul a zeci de generații de cărturari, oameni politici, dar și a fiecărui român în parte.

Ion Heliade-Rădulescu a lăsat cuvinte emoționante despre acest vis de unire: „Unirea Principatelor a fost visul de aur al junețelor mele, ocupația cea mai serioasă a anilor mei de victorie și va fi ultimul suspin al meu cu care mă voi despărți de voi”. Cuvinte care ne umplu de emoție și ne impresionează prin patriotismul lor adevărat.

Pe agenda Bibliotecii Județene a fost înscrisă întotdeauna sărbătorirea zilei de 24 ianuarie prin activități speciale dedicate unui public larg, de toate vârstele.

Cu deosebită plăcere i-am invitat, și în acest an, alături de noi pe toți cei care au dorit să-și arate bucuria de a serba așa cum se cuvine acest memorabil eveniment istoric, moment de cotitură în istoria românilor: unirea Moldovei cu Țara Românească. Este o zi dragă nouă tuturor, este ziua în care Hora Unirii a însuflețit mii de piepturi de moldoveni și munteni, de români trăitori în provinciile noastre istorice. Mica Unire, cum mai este numită, a devenit una dintre cele mai iubite sărbători ale românilor. Acest eveniment memorabil din istoria noastră a putut fi marcat așa cum se cuvine, așa cum merită marii noștri patrioți care au făcut posibilă unirea Moldovei cu Țara Românească.

Sub faldurile tricolorului românesc și în acordurile Horei Unirii, am încercat să reînviem atmosfera de entuziasm și bucurie din 24 ianuarie 1859, când cele două principate române s-au unit sub sceptrul lui Alexandru Ioan Cuza, bărbatul de stat, patriotul adevărat și apropiat de popor, despre care Nicolae Iorga a spus că „ … a rămas pentru poporul nostru nu idolul de o clipă, ci neuitatul părinte și binefăcător”. Amintirea acestui domnitor român este păstrată cu sfințenie și recunoștință în inimile românilor, ca o efigie luminoasă și model de adevărat conducător de țară.

Aici, la Deva, Mica Unire dobândește o încărcătură sufletească mai mare deoarece într-o clădire din oraș a găsit popas de o noapte, în februarie 1866, Domnul Alexandru Ioan Cuza, însoțit de Elena Doamna, în drumul lui spre exilul impus pentru totdeauna, „departe de pământul pe care nu va avea îngăduința a-l mai vedea vreodată”. Sunt cuvinte amare și emoționante scrise pe placa așezată pe clădirea ce adăpostea Hanul Mare, actuala clădire a Casei Județene de Asigurări de Sănătate Hunedoara. Pe frontispiciul ei, o delegație formată din Costel Avram, administratorul public al Consiliului Județean Hunedoara, Ion Bădin, vicepreședintele Consiliului Județean Hunedoara,  Doinița Maria Bălănesc, consilier județean, Ioan Ștaier, consilier județean, prof. dr. Liviu Lazăr, Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, Luminița Mariana Benea, directoarea Liceului Tehnologic „Grigore Moisil” Deva, Sorin Marin Demeter, directorul Colegiului Tehnic „Transilvania” Deva, Adrian Cristian Liga, directorul Liceului cu Program Sportiv „Cetate” Deva, Louise Gabriel Tripa, directorul Colegiului Național Pedagogic „Regina Maria” Deva, Ciprian Nicolae Roman, managerul Centrului de Cultură și Artă al Județului Hunedoara, Radu Barb, directorul general al Direcției Generale de Administrare Monumente și Promovare Turistică a Județului Hunedoara, scriitorii Dumitru Tâlvescu, Aurelian Sârbu, Dumitru Dumitrescu, elevi de la Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva care au purtat steaguri tricolore, profesori și elevi de la instituțiile de învățământ din Deva, a depus o jerbă de flori.

A fost un gest de recunoștință și respect față de Domnul Alexandru Ioan Cuza, cel care a avut aceste memorabile cuvinte despre unirea românilor: „Unirea e singura stare politică ce putea să asigure viitorul nostru și să ne permită a da țării organizarea ce o aștepta de atât de mult timp.”

A urmat un moment plin de emoție, de bucurie și entuziasm: tinerii purtători de drapele tricolore au intrat în curtea bibliotecii unde au fost așteptați de bibliotecari, cititori, tineri și vârstnici care s-au prins într-o însuflețitoare Horă a Unirii. Acordurile acestui minunat cântec patriotic au răsunat zeci de minute, spre bucuria participanților.

La Sala de Lectură a bibliotecii județene și la Secția de Împrumut Carte pentru Copii a avut loc o evocare a evenimentelor petrecute în luna ianuarie 1859 și a marilor personalități care au contribuit la înfăptuirea Unirii Principatelor Române: Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Barbu Catargiu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac etc. Alături de noi au fost prezenți elevi de la Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva, Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva și Școala Gimnazială „Andrei Șaguna” Deva, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva.

Unirea de la 24 ianuarie 1859 a însemnat primul pas spre nașterea României moderne, acel pas înainte care deschidea țării largi perspective în evoluția socială, economică, politică și culturală. Domnia lui Cuza a reprezentat în esență un șir de reforme introduse în ritm accelerat într-un răstimp scurt al istoriei, în scopul de a racorda țara și oamenii ei la cerințele Europei de atunci.

La finalul prezentării, elevii au fost antrenați să răspundă la un set de întrebări despre evenimentele evocate, răspunsurile corecte fiind recompensate cu premii constând în diplome și cărți oferite de biblioteca județeană.

Totodată, a fost organizată o expoziție tematică, biblioteca a scos din rafturile sale documentele și materialele care fac referire la aceste zile de sărbătoare, invitând cititorii să le consulte.     

Prin toate aceste momente am dorit să facem cunoscut faptul că Unirea Principatelor Române este un eveniment de răscruce al istoriei românilor și ea trebuie să fie cunoscută de către toți cei care se simt ai acestui pământ și, mai ales, de către tineri. Ori de câte ori auzim „hora noastră cea frățească”, să trimitem un gând de cald omagiu făuritorilor Unirii de la 24 ianuarie 1859 și Domnului Unirii, Alexandru Ioan Cuza, cel care a spus, cu atâta mândrie și dragoste de neam, că  „poporul român trăiește de acum înainte propria sa viață: el este român și nimic altceva decât român.”

Ioan Sebastian Bara