Eminescu cel veșnic

În fiecare an, seria manifestărilor cultural-educative organizate de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, se deschide cu o emoționantă evocare a lui Mihai Eminescu. De Ziua Culturii Naționale, ziua în care acum 170 de ani venea pe lume „Luceafărul poeziei românești”, biblioteca noastră a organizat din nou o activitate culturală menită să cinstească personalitatea și opera lui Mihai Eminescu.

Anul acesta, manifestările dedicate lui Eminescu le-am înscris sub semnul binecunoscutului vers Tot mai citesc măiastra-ți carte, dintr-o emoționantă poezie semnată de Alexandru Vlahuță, poezie dedicată poetului nostru național.

Cu acest prilej, am oferit iubitorilor de poezie eminesciană un florilegiu de momente artistice inspirate din creația marelui poet.

Și în acest an, prin întregul program pe care l-am alcătuit, am dorit să-l simțim și mai aproape de inimile noastre pe Mihai Eminescu, ne-am încredințat o dată în plus de actualitatea creației eminesciene, am dorit să-i aprofundăm opera și, așa cum spunea Tudor Arghezi, „să ne aducem pururi aminte de Eminescu”.

Publicul care a luat parte la omagierea lui Eminescu s-a bucurat de un  program bogat, variat, cu momente menite să-l prezinte pe poet sub multiplele fațete ale personalității sale copleșitoare.

Manifestările dedicate memoriei lui Mihai Eminescu au avut drept punct de pornire recitalul poetic-muzical susținut de oaspeții noștri, membrii Fundației Rock Filarmonica Oradea (Alexandrina, Iuliana și Florian Chelu Madeva), care ne-au încântat cu piese muzicale inspirate din poezia eminesciană. Mihai Eminescu a fost adus în lumină, sub formă muzicală, în trei forme diferite de exprimare artistică. În primul calup au fost interpretate compoziții muzicale originale în mai multe traduceri pe versurile poetului: rusă, italiană, franceză, spaniolă și engleză. În al doilea calup au fost interpretate sonete muzicale, compozițiile pe două măsuri din Bach. Iar în al treilea calup au fost interpretate două romanțe cunoscute de toți românii, Mai am un singur dor fiind redată, în premieră, în limba ebraică.

A urmat concursul organizat pentru elevii de la colegiile și liceele din Deva, pe subiecte legate de viața și creația lui Eminescu, concurs desfășurat sub genericul Eminescu – Muntele fără poteci, sintagmă a cărei paternitate aparține scriitorului Gligor Hașa, iubitor și bun cunoscător al creației eminesciene.

La concurs au luat parte elevi de la colegiile și liceele din Deva: Colegiul Național „Decebal”, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, Liceul cu Program Sportiv „Cetate”, Liceul de Arte „Sigismund Toduță”, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”, Liceul Tehnologic „Transilvania”, Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”.

Echipelor de elevi li s-au adresat întrebări legate de viața, opera și receptarea lui Eminescu. Juriul concursului a fost format din: Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Județene, Luminița Vulcan, șef Serviciul Relații cu Publicul, și Mihaela Țoța, bibliotecară. După verificarea răspunsurilor, au fost declarate câștigătoare următoarele echipe, aparținând colegiilor/ liceelor din Deva:

Locul I: Colegiul Național „Decebal” Deva

Locul II: Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva

Locul III: Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva

Câștigătorilor li s-au oferit diplome, trofee și cărți din partea Bibliotecii Județene, iar fiecare elev concurent a primit câte o diplomă de participare și cărți.

În încheierea manifestărilor dedicate lui Eminescu, publicul prezent a putut viziona bogata colecție bibliofilă a Deliei Alic, pasionată de personalitatea și creația lui Eminescu. Cu vechea ei dragoste față de Eminescu, omul și scriitorul Delia Alic a adunat, de ani buni, sute de volume cu tematică eminesciană, de la cărți de poezie la lucrări de critică literară, lucrări pe care ni  le-a prezentat în detaliu.

Și de această dată, manifestarea dedicată lui Eminescu ne-a demonstrat că, oricât de greu ne-ar încerca viața, oricâte neîmpliniri am avea, versul lui Eminescu ne este întotdeauna leac și refugiu, în scrierile lui găsim izvor de înțelepciune, găsim reazemul de care avem nevoie ca să avem mereu fruntea sus.

Ne-am bucurat, în acest miez de ianuarie, de un public numeros, animat de dragostea pentru creația lui Eminescu și, mai ales, dragostea pentru poezia eminesciană pe care noi toți o purtăm în suflete.

Pentru noi, Eminescu este actual, versul său este nemuritor. Ne aducem mereu aminte de Eminescu și, așa cum atât de plastic a spus poetul Alexandru Vlahuță, îi citim neîncetat „măiastra carte”.

Ne-am bucurat împreună de minunatul univers eminescian și ne-am umplut inimile cu nemuritoarele versuri ale poetului nostru național.

Ioan Sebastian Bara

Centenar I. D. Sîrbu

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, a organizat în ziua de 22 mai, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, o manifestare cultural-educativă sub genericul „Centenar I. D. Sîrbu”.

Așa cum ne-am obișnuit prietenii care participă la activitățile cultural-educative ale Bibliotecii Județene, și de această dată am pregătit o prezentare captivantă, menită să îmbogățească bagajul cultural al elevilor.

Tinerii au avut prilejul să cunoască o personalitate cu care cultura hunedoreană se mândrește, un scriitor care a știut să-și păstreze demnitatea în anii duri ai totalitarismului. Au fost prezentate viața și creația scriitorului, dramaturgului, filosofului Ion Dezideriu Sîrbu.

Anul acesta, la 28 iunie, se împlinesc o sută de ani de la nașterea scriitorului Ion Dezideriu Sîrbu, unul dintre cei mai importanți intelectuali care s-au opus regimului totalitar și a avut până în ultima clipă a vieții o conduită morală demnă. Ion D. Sîrbu s-a născut în urmă cu un secol la Petrila, într-o familie de mineri. Primii patru ani de liceu i-a urmat la Petroșani, iar Bacalaureatul l-a dat în 1939, la Deva. Au urmat ani grei de front după care s-a înscris la Facultatea de Litere şi Filosofie la Cluj, care din anul 1940 funcționa la Sibiu. Aici l-a avut ca profesor şi mentor pe Lucian Blaga. În perioada studenţiei a făcut parte din Cercul Literar de la Sibiu, alături de alte viitoare mari personalităţi ale literaturii române: Şt. Augustin Doinaş, I. Negoiţescu, Radu Stanca, Eta Boeriu, Nicolae Balotă, Cornel Regman, Eugen Todoran, Ovidiu Cotruş etc.

În martie 1945, I. D. Sîrbu este licențiat magna cum laude în Filosofia Culturii, cu teza De la arhetipurile lui C. G. Jung, la categoriile abisale ale lui Lucian Blaga. Îşi dă doctoratul cu teza Funcţia epistemologică a metaforei (1947). A fost conferenţiar de istoria literaturii dramatice la Conservatorul de Artă Dramatică din Cluj (1947); conferenţiar de istoria artelor la Institutul „Ion Andreescu” din Cluj (1948-1950). După instaurarea regimului comunist, este înlăturat în mod abuziv din învăţământul superior și a lucrat ca învăţător la Baia de Arieş (1950), profesor de liceu la Cluj (1951-1955), secretar de redacţie al revistei „Teatru” (din 1955).

Debutul literar al lui I. D. Sîrbu s-a produs cu nuvela Duminica, în revista „Curţile dorului”, condusă de Lucian Blaga. În anul 1957 a fost arestat sub pretextul „omisiune de denunţ”, întrucât  a refuzat să-l denunţe pe Lucian Blaga, persecutat în acea perioadă. A fost condamnat la opt ani de închisoare pe care   i-a petrecut la București, Jilava și Gherla, în lagărele de muncă forțată Salcia, Giurgeni și Periprava, în condiții inumane. Este eliberat în anul 1963, dar nu mai e primit în învăţământ, astfel că va lucra ca vagonetar la Mina Petrila, apoi şef de producţie la Teatrul din Petroşani. În 1964 se stabileşte la Craiova, cu domiciliul supravegheat, până în anul 1989, când, la 17 septembrie, se stinge din viaţă.

Scriitorul I. D. Sîrbu a trăit cu demnitate, în ciuda suferinței, a permanentei supravegheri de către Securitate, în ciuda faptului că din 1957 până în ultima clipă a vieții a fost urmărit și persecutat de un stat opresiv. Așa cum cu o ironie amară a spus, I. D. Sîrbu a fost „multilateral traumatizat”.

Pe lângă cărțile scrise înainte de 1989, I. D. Sîrbu a avut o bogată literatură de sertar care a putut fi publicată doar după 1989: romanul Adio, Europa! și Jurnalul unui jurnalist fără jurnal. Opera postumă cuprinde volumele: Traversarea cortinei (1994), Lupul şi catedrala (1995), Scrisori către bunul Dumnezeu (1996), precum şi alte şapte volume apărute la Editura Fundaţiei Culturale „I. D. Sîrbu”, cuprinzând publicistica, sub îngrijirea lui Dumitru Velea.

Sunt demne de remarcat dovezile de apreciere, chiar și postume, pentru personalitatea lui I. D. Sîrbu: teatrul din Petroșani îi poartă numele, a fost declarat cetățean de onoare al orașului său natal, Petrila, și al municipiului Petroșani. La Petrila, o școală îi poartă numele, a fost amenajată Casa Memorială „I. D. Sîrbu”, toate acestea vădesc prețuirea de care se bucură, peste timp, acest mare intelectual hunedorean cu care cultura română se mândrește.

Cu siguranță, cei care au urmărit prezentarea, amplă și bine documentată, au înțeles ce înseamnă ținuta etică, ce înseamnă viața trăită cu demnitate, în ciuda tuturor încercărilor, unele de o cruzime incredibilă. Așa cum singur a mărturisit I. D. Sîrbu, în viață trebuie:

„să înveți ce înseamnă să nu-ți fie frică nici de imensitatea fluviului și nici de înălțimea muntelui.

Sunt cuvinte care e bine  ca, mai ales tinerii, să le adopte drept model.

Ca de obicei, la final, celor prezenți le-au fost adresate întrebări, cei care au oferit răspunsuri corecte au fost răsplătiți cu premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană.

Ioan Sebastian Bara

Un fiu al pădurenilor

Prima zi de primăvară ne-a prilejuit întâlnirea cu o mare personalitate a județului IMG_2194Hunedoara: etnologul Rusalin Ișfănoni, care pe data de 23 martie va împlini 75 de ani. Cu acest prilej, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, i-a dăruit biobibliografia cu titlul „Rusalin Ișfănoni, un pădurean din Munții Poiana Ruscă”.

Rusalin Ișfănoni, fiu al Ținutului Pădurenilor, și-a consacrat întreaga viață studierii, sistematizării și punerii în valoare a excepționalului tezaur de spiritualitate rurală existent de secole în așezările Ținutului Pădurenilor. A cunoscut în profunzime viața aspră a pădurenilor, le-a cunoscut obiceiurile, ocupațiile, portul, cântecele, dansurile, viața de zi cu zi, tot ceea ce reprezintă pecetea unei comunități.

Ca tânăr profesor, ulterior ca muzeograf și cercetător la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din București, Rusalin Ișfănoni a simțit în permanență, ca pe o datorie față de neamul său, imboldul de a cerceta, de a pune în valoare și, mai ales, de a face cunoscute comorile de artă populară autentică din Ținutul Pădurenilor.

rusalin-isfanoni-padurenii-hunedoarei-foto-artavizuala21Este autorul a zeci de articole și studii prin care a scos la lumină nenumărate lucruri neștiute despre tradițiile pădurenilor și le-a făcut cunoscute. Lucrarea sa de doctorat, devenită carte, poartă titlul Pădurenii Hunedoarei – o viziune etnologică, iar meritul autorului constă în faptul că a cercetat viața materială și spirituală a pădurenilor ca un adevărat om de știință și, în același timp, ca un fiu al acestor locuri. Importanți specialiști etnologi din România au avut cuvinte de apreciere cu privire la această lucrare, considerând că ea „este o contribuție majoră la cunoașterea unei culturi și a unei civilizații arhaice deosebit de robuste, care fac parte integral din cultura noastră națională și, inclusiv, din cultura și civilizația universală” și „cea mai amplă tentativă de analiză etnografică și etnologică a spiritualității populare – încărcată cu surprinzătoare supraviețuiri arhaice – specifică Ținutului Pădurenilor”.

lelese-monografie-800x600De asemenea, Rusalin Ișfănoni este autorul unei impresionante monografii a comunei Lelese, o lucrare amplă, documentată până în cele mai mici detalii, o monografie alcătuită cu o rigurozitate dublată de dragostea pe care autorul ei o poartă față de fiecare localitate din zonă, față de fiecare pădurean.

Dintre zecile de studii, articole, comunicări susținute de etnologul Rusalin Ișfănoni, se remarcă de departe lucrările dedicate spiritualității populare din Ținutul Pădurenilor. Acest ținut ne devine mult mai cunoscut și, desigur, mult mai drag după ce Rusalin Ișfănoni îl prezintă din punctul de vedere al etnologului sub toate aspectele lui: obiceiuri laice și religioase, portul popular, ocupații și meșteșuguri, bucătărie tradițională, amenajarea locuinței, cântece și dansuri, termeni specifici graiului local etc. Nimic nu rămâne necercetat, totul ni se dezvăluie ca într-o uriașă frescă în culori vii, în care ne apar în fața ochilor pădureni în costumele lor minunate surprinși la muncă sau la zi de sărbătoare, la bucurie și la durere.

Prin tot ceea ce a creat în domeniul etnologiei, Rusalin Ișfănoni se înscrie printre cei mai valoroși etnologi români, alăturându-se cu îndreptățire unor nume ilustre ca Romulus Vuia, Emilia Comișel, Iordan Datcu, Ion Ghinoiu, Georgeta Stoica etc. În toate lucrările și cercetările lui Rusalin Ișfănoni elementul peren este viața, universul de zi cu zi al țăranului român. Iar păstrarea cu sfințenie a valorilor acestui univers și transmiterea lor spre cei tineri reprezintă o datorie sfântă pe care Rusalin Ișfănoni a îndeplinit-o cu cinste.

Evenimentul cultural dedicat lui Rusalin Ișfănoni, în prezența unui public numeros, a început în acordurile emoționante ale Coralei Sargeția, condusă de prof. Nicolae Icobescu, care a dăruit un minunat Mulți ani trăiască! celui sărbătorit.

Rusalin-IsfanoniÎn semn de prețuire și recunoștință, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a acordat etnologului Rusalin Ișfănoni o Diplomă de Excelență pentru întreaga activitate, pentru profesionalismul și dăruirea cu care a pus în valoare comorile de spiritualitate ale satului românesc din Ținutul Pădurenilor.

De asemenea, Centrul de Cultură și Artă al Județului Hunedoara i-a acordat domnului Rusalin Ișfănoni o Diplomă de Merit Cultural pentru contribuția la promovarea și conservarea culturii și civilizației tradiționale românești.

Aprecierea, respectul și admirația pentru tot ce a realizat etnologul Rusalin Ișfănoni de-a lungul vieții au fost exprimate în cuvinte alese de către personalitățile prezente la manifestare: primarul comunei Lelese, Ciprian Gheorghe Achim, și etnologul Marcel Lapteș.

isfanoni3Cei prezenți au putut urmări un colaj de filme documentare ce cuprinde în esență întreaga activitate de etnograf a domnului Rusalin Ișfănoni. L-am văzut ca „vornic / căpitan” în filmul nunții de la Dăbâca, l-am urmărit vorbind peste hotare, cu emoție și mândrie, despre comorile de spiritualitate ale pădurenilor.

De asemenea, pe holul Teatrului de Artă Deva a putut fi admirată o expoziție ce a cuprins straie și obiecte tradiționale pădurenești, oferite de doamna Marica Țif și de domnul profesor Mircea Lac, românul declarat, de curând, tezaur uman viu.

A urmat un moment folcloric, cântece tradiționale bine cunoscute și îndrăgite interpretate de artiști populari care, în minunatele lor costume, au adus în mijlocul nostru melosul nemuritor al acestui străvechi ținut: Alin Ienciu, Mariana Suciu, Ana Anuțoiu și Petrică Lupaș.

Nu puteau lipsi momentele de folclor pădurenesc, astfel încât publicul a avut parte de un extraordinar moment oferit de Ansamblul „Leleșana” din comuna Lelese.

A fost o seară plină de emoție, așa cum merită din plin etnologul Rusalin Ișfănoni.

Ioan Sebastian Bara

Napoleon, 250 de ani de la naștere

Anul acesta, Ziua Internațională a Francofoniei, 20 martie, a fost marcată printr-o interesantă manifestare cultural-educativă organizată de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Agenția de Dezvoltare Economico-Socială a Județului Hunedoara și Liceul Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” Simeria, în sala de conferințe a Parcului de Afaceri din Simeria.

Ziua Internațională a Francofoniei ne dă de fiecare dată prilejul organizării unor manifestări culturale ce fac cunoscute cultura, civilizația, personalitățile din spațiul francofon, spațiu din care face parte și România.

Sub genericul „Napoleon – emblemă a istoriei universale”, a fost făcută o amplă și detaliată trecere în revistă a extraordinarei personalități a împăratului Franței, Napoleon I. Am ales această temă întrucât în anul 2019, la data de 15 august, se împlinesc 250 de ani de la nașterea lui Napoleon Bonaparte, personalitate legendară a istoriei Franței și a istoriei lumii, cel care a înrâurit decisiv istoria Europei în prima jumătate a secolului XIX.

În sală s-au aflat numeroși profesori și elevi, acestora fiindu-le prezentate informații care, poate, nu se studiază la orele de istorie. Ei au avut, astfel, ocazia de a cunoaște marile momente din viața lui Napoleon, de la nașterea în orașul corsican Ajaccio, până la cumplitul exil de pe Insula Sfânta Elena și moartea lui, la 5 mai 1821: anii de studiu la școlile militare, asediul Toulonului, campania din Italia și din Egipt, lovitura de la 18 Brumar 1799 și realizările extraordinare ca prim-consul, încoronarea ca împărat al Franței, marile bătălii (Arcole, Lodi, Rivoli, Austerlitz, Marengo, Wagram, Eylau, Friedland, Jena etc.), dramatica înfrângere din timpul campaniei din Rusia din 1812, Bătălia Națiunilor de la Leipzig, prima abdicare, exilul pe Insula Elba, reîntoarcerea și impresionantul „Zbor al vulturului”, Cele 100 de zile, înfrângerea de la Waterloo, dramaticul sfârșit de pe insula Sf. Elena, dar și glorioasa revenire în Domul Invalizilor de la Paris, în decembrie 1840, a rămășițelor sale pământești. Au fost prezentate pe larg marile reforme înfăptuite în Franța de către prim-consulul Bonaparte în cei patru ani ai Consulatului, locurile din Paris care păstrează memoria lui Napoleon, operele literare în care apar momente din epopeea napoleoniană, subiecte care au stârnit interesul celor prezenți în sală.

Și această activitate am organizat-o cu scopul de a impulsiona dragostea și interesul pentru lectură al elevilor, materialul informativ fiind însoțit și de prezentarea unor cărți despre Franța, despre Napoleon aflate în biblioteca noastră.

La finalul manifestării, publicului i-au fost adresate întrebări din prezentarea urmărită, cei care au dat răspunsuri corecte fiind răsplătiți cu premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană.

Pe holul Parcului de Afaceri din Simeria a putut fi admirată o expoziție cu reproduceri ale unor tablouri celebre semnate de pictori francezi începând cu epoca romantică, până la impresioniști.

Ioan Sebastian Bara

Stelian Radu la 90 de ani, o sărbătorire emoționantă

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Judeţean Hunedoara, a organizat în ziua de 9 octombrie 2018, în incinta Deva Mall, Salle dʼOr, un eveniment cultural emoționant dedicat unei personalități marcante a județului Hunedoara: dr. ing. Stelian Radu, doctor în silvicultură, a fost sărbătorit cu prilejul împlinirii venerabilei vârste de 90 de ani. Cu acest prilej, Biblioteca Județeană i-a oferit biobibliografia intitulată „Stelian Radu, pasiunea de o viaţă: silvicultura”, lucrare amplă și bine documentată care reflectă viața și cariera profesională de prestigiu a acestuia.

Ne-a făcut o mare plăcere să-i urăm și să-i cântăm „La mulți ani!” împreună cu Corala „Sargeția”, sub bagheta dirijorului Nicolae Icobescu.

În semn de prețuire și recunoștință, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a acordat inginerului Stelian Radu o Diplomă de Excelență în semn de prețuire pentru excepționalele realizări în domeniul silviculturii.

Dr. ing. Stelian Radu și-a desfășurat întreaga activitate profesională sub semnul dăruirii și pasiunii pentru silvicultură, pentru natură și conservarea acesteia.

Biobibliografia închide între copertele sale o viață de om dăruită silviculturii, pădurii, o viață pusă în slujba naturii și a protejării ei de numeroasele amenințări care o pândesc în zilele noastre.

Este impresionantă cariera profesională a inginerului Stelian Radu, impresionantă și pilduitoare este viața acestui om, pornit de pe plaiuri prahovene, rămas orfan de părinți, ajuns după studii asidue și serioase în vârful unui parcurs profesional de excepție. Din cătunul natal până la înalta calitate de membru de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice din România, domnul Stelian Radu nu a lăsat să treacă nicio zi fără studiu, fără cercetare, fără dăruire necondiționată profesiei pe care și-a ales-o, profesia de silvicultor fiind pentru el o adevărată vocație.

Fiecare pagină a biobibliografiei este o mărturie despre o viață trăită la cote maxime, o viață în care un loc fundamental îl reprezintă respectul față de profesie. Respectul și admirația de care s-a bucurat și se bucură domnul Stelian Radu a depășit granițele țării, activitatea și realizările sale în domeniul silviculturii, atitudinea militantă față de pădurile virgine și cvasivirgine fiind recunoscute și în alte țări. De altfel biobibliografia cuprinde numeroase aprecieri și cuvinte calde ale unor specialiști străini despre tot ceea ce a făcut și face confratele lor român pe tărâmul silviculturii, al protejării pădurii.

Domeniile în care a activat au fost, totodată, și tot atâtea domenii de cercetare: dendrologia; cultura plopului și a salciei; ecologia și ocrotirea naturii; silvotehnica națională; studiul și conservarea pădurilor virgine și cvasivirgine; lemnul mort și rolul lui în conservarea biodiversității din păduri; domeniul ariilor protejate, al biodiversității forestiere, conservării pădurilor virgine și cvasivirgine și arborilor remarcabili.

Atât în timpul anilor activi cât și după pensionare, meritele sale au fost recunoscute de foruri științifice de profil din țară și străinătate. Astfel, dr. ing. Stelian Radu este membru în prestigioase asociații științifice, dintre care: Societatea „Progresul Silvic” (1990); membru fondator și pe viață al „International Oak Society”, Illinois, SUA (1992); membru al Societății de Istorie și Retrologie Agrară din România – S.I.R.A.R.  (1996); membru de onoare al Fundațiilor „Forêts sauvages” (2008) și „Vita Silvae Conservation” (2010), ambele din Franța.

Este autorul a sute de articole, studii, comunicări științifice, precum și a numeroase cărți de specialitate. A fost directorul Arboretumului din Simeria la a cărui dezvoltare a contribuit în mod substanțial.

Biobibliografia elaborată de Biblioteca Județeană este darul pe care instituția noastră i-l face, cu prețuire și recunoștință, la împlinirea a nouă decenii de viață.

Ioan Sebastian Bara

Eminescu, mereu aproape

De-a lungul anilor, din activitățile culturale organizate de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva nu a lipsit niciodată omagierea Poetului Național, Mihai Eminescu și, an de an, am celebrat la 15 ianuarie, cu dragoste și prețuire, ziua sa de naștere, zi devenită Ziua Națională a Culturii Române.
Pentru noi, pentru toți românii, oriunde ne-am afla, ziua de 15 ianuarie este ziua în care a pornit Luceafărul spre nemurire și glorie. Chiar dacă, an de an, îl serbăm pe Mihai Eminescu, îi onorăm așa cum se cuvine memoria la mijloc de ianuarie, el este prezent în permanență în sufletele noastre și versurile lui ne însoțesc mereu.
Statuia lui Eminescu din Parcul Cetății, locul întâlnirilor noastre din fiecare miez de ianuarie, a devenit un loc-emblemă pentru Deva, locul care strânge laolaltă iubitorii de poezie, iubitorii de vers eminescian. Venim aici pe orice vreme, în zăpadă, pe ger, pe ploaie și vânt, venim ca să fim și mai aproape de moștenirea pe care ne-a lăsat-o marele poet, o moștenire pe care avem datoria de a o păzi cu sfințenie și de a o preda generațiilor ce vor veni după noi. Numărul mare de elevi de la colegiile, liceele și școlile din Deva – Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, Colegiul Național Sportiv „Cetate”, Colegiul Tehnic „Transilvania”, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Liceul de Arte „Sigismund Toduță”, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”, Școala Eco Europeană „Andrei Șaguna”, Școala Primară „Samuel” – veniți în ziua de 15 ianuarie la statuia poetului, a fost, și în acest an, o dovadă a faptului că Eminescu e veșnic tânăr, că amintirea lui nu piere și poezia lui este îndrăgită și înțeleasă de tot mai mulți tineri.
Oricât am vorbi despre Eminescu, tot nu e suficient dacă dorim să-i subliniem importanța uriașă pe care o are în civilizația românească. Marele nostru poet Tudor Arghezi a sintetizat cum nu se poate mai bine tot ce a însemnat, ce înseamnă și va însemna pentru noi Eminescu: „A vorbi de poet este ca și cum ai striga într-o peșteră vastă … Nu poate să ajungă vorba până la el, fără să-i supere tăcerea. (…) Trebuie vorbit pe șoptite … Într-un fel, Eminescu e sfântul preacurat al versului românesc.” Și, mai adaugă poetul, „fiind foarte român, Eminescu e universal”, caracterizare devenită emblematică atunci când este evocat Poetul nostru național. Și, alături de Tudor Arghezi, au fost numeroși scriitorii, filosofii, criticii literari, istoricii care s-au aplecat asupra operei lui Eminescu: Alexandru Vlahuță, Constantin Noica, Emil Cioran, George Călinescu, Mircea Eliade, Nicolae Iorga, Zoe Dumitrescu-Bușulenga și mulți alții care au fost animați și motivați de dragostea și admirația față de acest „om deplin al culturii române”.
Toți cei care s-au adunat în ziua de 15 ianuarie la poalele Cetății au venit călăuziți de dragostea față de Eminescu. Această dragoste o poartă în suflet, de peste 120 de ani, generații întregi de români. Fiecare generație a fost crescută și educată în cultul lui Eminescu, putem spune că Eminescu a fost icoana sfântă a poporului nostru, o icoană de care nu s-a despărțit niciodată, nici în anii negri în care creația poetului a fost trunchiată, mutilată, denaturată. Poezia lui a rămas mereu proaspătă, mereu nouă, deși aceeași de zeci de ani. Versul lui Eminescu îl recunoaștem în orice limbă ar fi tălmăcit, muzicalitatea și ritmul poeziei sale reprezintă emblema care o face unică pe orice meridian al lumii.
Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva organizează an de an aceste manifestări dedicate Poetului nostru național și ne bucurăm de colaborarea unor dascăli excepționali, a unor scriitori care ne sunt mereu alături, de prezența unor artiști care ne aduc mai aproape versul eminescian. Momentele pe care le oferim le dorim cât mai reușite, dorim ca aceia care iau parte la această întâlnire din miez de ianuarie să poarte multă vreme în suflet ecourile poeziei marelui nostru poet.
Anul acesta am organizat deja a VII-a ediție a manifestării Eminesciana pe care de această dată am așezat-o sub semnul celebrului vers Trecut-au anii…, menit să sublinieze perenitatea operei lui Eminescu și faptul că, pe măsură ce timpul trece, Poetul Național este tot mai îndrăgit, iar creația lui rămâne veșnic vie și actuală.
Nu întâmplător, din anul 2010, ziua de 15 ianuarie, ziua nașterii lui Eminescu, a fost declarată Ziua Culturii Naţionale Române, pentru că Eminescu reprezintă tot ce a dat mai bun și mai valoros acest popor tezaurului cultural național și internațional.
La statuia lui Eminescu din Parcul Cetății a avut loc o evocare a acestuia, s-au spus cuvinte calde despre opera și moștenirea pe care a lăsat-o poporului român. Scriitorul și dascălul Gligor Hașa a rostit, cu emoție și bucurie, gânduri pline de sensibilitate despre locul pe care Eminescu îl ocupă în cultura noastră. Momentul artistic care a încheiat manifestarea din Parcul Cetății a fost o îngemănare de vers și muzică. Artistele Isabela Haşa şi Cristina Lazăr au recitat poeziile Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie!, Trecut-au anii…, Odă în metru antic și Revedere, iar pioșenia și sensibilitatea regăsite în interpretarea Coralei Bisericii „Bunavestire” din Deva, dirijată de prof. Gelu Onţanu-Crăciun, au adus un plus de farmec pieselor Revedere, Somnoroase păsărele, Sara pe deal și Rugăciune.
După depunerea unor buchete și jerbe de flori la statuia poetului, o parte din cei prezenți au mers la Sala de Lectură a Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, unde au avut prilejul să admire o interesantă și bogată expoziție de carte cu volume din opera eminesciană. Expoziția a cuprins colecția unei bibliofile iubitoare a operei poetului, zeci de volume de versuri și critică eminesciană adunate o viață întreagă de doamna Delia Alic, posesoarea uneia dintre cele mai bogate colecții de carte eminesciană, de volume publicate în țară și străinătate. Deși, prin profesiunea de economist s-ar putea crede că preocupările literare nu-i sunt familiare, doamna Delia Alic demonstrează, prin competența, pasiunea și priceperea cu care și-a alcătuit colecția, că Eminescu este iubit, studiat și înțeles de oameni cu cele mai diverse preocupări și profile. Cei prezenți au admirat numeroasele volume ce alcătuiesc această splendidă colecție de carte bibliofilă.
Manifestările dedicate lui Eminescu s-au încheiat în eleganta Salle d’Or din incinta Complexului Deva Mall, unde a fost organizat concursul „Nemuritorul Eminescu”, la care au luat parte elevi de la colegiile și liceele din Deva: Colegiul Național „Decebal”, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, Colegiul Național Sportiv „Cetate”, Colegiul Tehnic „Transilvania”, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Liceul de Arte „Sigismund Toduță”, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”.
Au fost constituite echipe de câte trei elevi de la fiecare dintre colegiile și liceele devene participante.
Echipelor de elevi li s-au adresat întrebări legate de viața, opera și receptarea lui Eminescu. Juriul concursului a fost format din managerul Bibliotecii Județene, Ioan Sebastian Bara, șefa Serviciului de Relații cu Publicul, Luminița Vulcan, și Carmen Drăgoi, bibliotecară. După verificarea răspunsurilor, au fost declarate câștigătoare următoarele echipe aparținând colegiilor/liceelor din Deva:
Locul I – Colegiul Național „Decebal” Deva;
Locul II – Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva;
Locul III – Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva.
Câștigătorilor li s-au oferit diplome, trofee și cărți din partea Bibliotecii Județene, iar fiecare elev concurent a primit câte o diplomă de participare și cărți.
Concurenții s-au dovedit a fi bine pregătiți, interesați, foarte serioși în tratarea unui subiect atât de îndrăgit și de important pentru noi toți.
Totodată, în secțiile și filialele bibliotecii au fost amenajate expoziții de carte despre Eminescu, expoziții care au pus în lumină impresionanta operă eminesciană, fiind prezentate atât scrierile poetului, cât și lucrări de exegeză despre creația eminesciană.
Ne-am bucurat că, și în acest an, interesul faţă de Eminescu este la fel de mare și de sincer, un motiv în plus să constatăm că Poetul nostru național este nemuritor precum lumina Luceafărului de pe bolta cerească.

Ioan Sebastiana Bara

Eternul Eminescu

Aşa cum facem an de an, la mijloc de ianuarie, ne amintim o dată în plus de Poetul nostru naţional, cel care de peste un secol şi jumătate străluceşte pe firmamentul literaturii române. Şiruri întregi de generaţii au fost educate şi formate în spiritul iubirii faţă de poezia lui Mihai Eminescu, versurile lui au fost recitate de români de toate vârstele, pentru că fiecare vârstă află în versurile eminesciene răspunsuri la nenumărate întrebări.

Pentru a nemuri personalitatea marelui nostru Poet, începând cu anul 2010, ziua de 15 ianuarie a fost declarată Ziua Culturii Naţionale Române, devenind prilej de evocare a personalităţii şi operei lui Eminescu, prilej de organizare a unor activităţi culturale menite să ţină veşnic vie memoria acestuia.

Subliniez în mod deosebit atenţia şi preocuparea pe care Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva le-a acordat întotdeauna evocării personalităţii lui Eminescu, faptul că an de an, de 15 ianuarie, am organizat momente artistice menite să aducă tot mai aproape de inimile noastre versul eminescian, muzica scrisă pe versurile poetului, aspecte legate de biografia acestuia. Biblioteca noastră dispune de un impresionant fond de carte eminesciană, atât creaţia poetului, cât şi lucrări de critică şi istorie literară, lucrări pe care le punem la dispoziţia tuturor celor care vor să se apropie de universul fără margini al creaţiei eminesciene.

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a omagiat şi în acest an personalitatea Poetului nostru naţional, Mihai Eminescu, şi a marcat așa cum se cuvine Ziua Culturii Române, 15 ianuarie, printr-o suită de activităţi culturale.

Aşa cum ne-am obişnuit deja prietenii fideli ai Bibliotecii noastre, manifestările pe care le-am organizat au avut menirea să aducă cât mai aproape de sufletul participanţilor moştenirea perenă a lui Mihai Eminescu.  Toate activităţile culturale s-au desfășurat sub genericul „Eu rămân ce-am fost: romantic…”, la aceste manifestări fiind prezenți cu precădere elevi din şcolile și liceele devene, precum și toți cei care îl iubesc pe Eminescu. Omagierea marelui nostru Poet s-a desfășurat chiar în ziua de 15 ianuarie 2013, când, în Sala Mare a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva a avut loc un recital de poezie eminesciană susţinut de actrițele Isabela Haşa şi Cristina Lazăr, moment urmat de un recital de cântece pe versuri eminesciene interpretate de Corala „Sargeția”, condusă de prof. Nicolae Icobescu. Expoziţia de carte despre Eminescu, amenajată cu acest prilej, a pus și ea în lumină impresionanta operă eminesciană, fiind prezentate atât cărţi cu opera poetului, cât şi lucrări de exegeză despre creaţia eminesciană. Programul zilei a cuprins apoi, în incinta Sălii de lectură a Bibliotecii Judeţene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, un incitant concurs având ca temă personalitatea lui Eminescu, omul şi opera. Au fost constituite echipe de câte trei elevi de la fiecare dintre școlile devene participante: Colegiul „Ion Mincu”, Colegiul Național Sportiv „Cetate”, Colegiul Tehnic „Transilvania”, Colegiul Tehnologic „Grigore Moisil”, Liceul Pedagogic „Sabin Drăgoi” și Liceul Teoretic „Traian”.

Echipelor de elevi li s-au adresat un număr de  întrebări legate de viața, opera și receptarea lui Eminescu. Juriul concursului a fost format din directorul-manager al Bibliotecii Județene, Ioan Sebastian Bara, șefa Serviciului de Relații cu Publicul, Luminița Vulcan și bibliotecarele Carmen Drăgoi, Diana Ferencz și Diana Trif. După verificarea răspunsurilor, au fost declarate câștigătoare următoarele echipe aparținând liceelor/colegiilor din Deva:

Locul I – Liceul Teoretic „Traianˮ

Locul II – Liceul Pedagogic „Sabin Drăgoiˮ

Locul III – Colegiul Tehnologic „Grigore Moisilˮ

Câștigătorilor li s-au oferit diplome, trofee și cărți din partea Bibliotecii Județene, iar fiecare elev concurent a primit câte o diplomă de participare și cărți.

Este adevărat, aşa cum scria marele filosof român Constantin Noica, în paginile dedicate „omului deplin al culturii române”, cum îl numise pe Eminescu, că poetul este evocat doar de două ori pe an, în ianuarie şi iunie. Aparent aşa este, dar chiar dacă ziua de naştere a Poetului nostru naţional şi ziua plecării lui din această lume oferă prilejul unor evocări mai numeroase, mai ample, impresionanta creaţie a lui Eminescu, moştenirea lui inestimabilă sunt cunoscute, iubite, însuşite tot mai mult de toate categoriile de cititori. Eminescu este tot mai apropiat de sufletele noastre, versurile lui nu au moarte, marile teme abordate în opera lui sunt marile probleme dintotdeauna ale omenirii şi de aceea Eminescu este mai viu ca oricând. Oricine îi străbate opera poetică, proza, dramaturgia, articolele politice îşi dă seama că acolo se află răspunsuri la toate marile întrebări pe care omul şi le pune odată cu venirea lui în această lume, în articolele lui politice aflăm frământarea intelectualului care îşi vede ţara în suferinţă şi nu îi poate veni în ajutor.

De aceea, astăzi, Eminescu este mai actual ca oricând, fiecare vers al lui, fiecare text politic ne pune în lumină impresionanta personalitate a Poetului, geniul de netăgăduit care îi guvernează întreaga creaţie. De aceea, pe Eminescu îl descoperim an de an, din ce în ce mai actual, aflăm lucruri inedite şi reuşim să-i conturăm profilul de corifeu al culturii române.

De creaţia lui Eminescu beneficiază cel mai mult tineretul, generaţia care simte acut nevoia vitală de repere morale solide şi credibile. Viaţa şi opera celui mai mare poet român oferă cu generozitate astfel de repere din care răzbat valori eterne ce trebuie urmate toată viaţa: petriotism fierbinte, verticalitate morală, principii de nezdruncinat, cultul limbii române şi al istoriei neamului, cultul şi respectul eroilor noştri, al celor ce au făurit istoria noastră naţională.

An de an, observăm că numărul de tineri care participă la manifestările omagiale dedicate memoriei lui Mihai Eminescu este tot mai mare, aşa cum este şi manifestarea pe care am organizat-o în acest an. Ca instituţie de cultură de primă importanţă a judeţului, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianuˮ Hunedoara-Deva îşi face o datorie de onoare din prezentarea vieţii şi operei Poetului nepereche şi avem bucuria să constatăm că Eminescu este iubit, că există un interes tot mai viu faţă de creaţia lui, faţă de viaţa lui plină de suferinţe, dar şi de împliniri. Ne bucurăm că interesul faţă de Eminescu este la fel de nemuritor ca şi strălucirea Luceafărului de pe bolta cerească.

Ioan Sebastian Bara