Anul Nou Chinezesc – Anul Șobolanului de Metal

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în colaborare cu Liceul de Arte „Sigismund Toduță” din Deva, Clasa Confucius a Liceului de Arte „Sigismund Toduță” Deva, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și Institutul Confucius din Sibiu, a organizat în ziua de 4 februarie 2020, în incinta Deva Mall, Salle dʼOr, un eveniment cultural-educațional dedicat începutului Anului Nou Chinezesc, Anul Șobolanului de Metal, care va dura până pe 11 februarie 2021.

Împreună cu prietenii noștri chinezi, prieteni cu care realizăm un excelent parteneriat, am serbat Anul Nou Chinezesc, cea mai dragă sărbătoare a acestui străvechi și înzestrat popor. La început de An Nou, Anul Șobolanului de Metal, le-am adresat urări de prosperitate și împliniri, să aibă parte de sănătate și puterea de a realiza lucruri minunate, așa cum știu să facă de mii de ani.

Le-am dorit ca Anul Șobolanului de Metal să fie un an al belșugului, al perspectivelor pozitive, al reușitelor pe toate planurile.

Anul Nou Chinezesc este și sărbătoarea primăverii, a renașterii naturii, a dragostei, a prieteniei, a bucuriei de a trăi, de a dărui și de a primi. De altfel, întreaga noastră colaborare cu partenerii chinezi a stat întotdeauna sub semnul prieteniei.

Suntem onorați de prietenia sinceră a colegilor chinezi, o prietenie care   ne-a dat prilejul să cunoaștem mai bine această țară și minunatul ei popor. Este o prietenie reciprocă, pentru că și noi, la rândul nostru, ne-am apropiat, ne-am atașat și ne-am deschis inimile spre fiecare colaborator chinez cu care am avut și avem privilegiul de a interacționa.

De la prietenii noștri chinezi am avut de învățat să respectăm și să aplicăm valori morale care ne vor folosi o viață întreagă: meticulozitate, seriozitate, respect față de muncă, dorința de perfecționare, rigurozitate și, nu în ultimul rând, generozitate. Pentru că generozitatea cu care ne-au purtat prin minunatul univers al culturii și civilizației chineze am apreciat-o și le suntem recunoscători. Marele înțelept chinez Confucius spunea „să nu începi o prietenie cu cineva care nu este mai bun decât tine”, iar noi am pornit pe acest drum al prieteniei conștienți de faptul că de la prietenii noștri chinezi avem foarte multe de învățat.

Chiar dacă în aceste zile bucuria prietenilor noștri chinezi nu este deplină, noi le-am dorit din tot sufletul ca Anul Șobolanului de Metal să le aducă încredere, bucurii, speranțe împlinite, sănătate și noi prietenii sincere și trainice. Nu în ultimul rând, le-am dorit să aibă aceleași impresionante realizări care au atras respectul și admirația unei lumi întregi.

După cuvintele și urările adresate cu prilejul Anului Nou de Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, Alina Maria Sîrbu, directoarea Liceului de Arte „Sigismund Toduță” din Deva, Gheorghe Ioan Mihuț, directorul adjunct al Colegiului Național „Iancu de Hunedoara” din Hunedoara, Lavinia Ilina, inspector școlar general adjunct și prof. univ. dr. ing. Constantin Oprean, directorul Institutului Confucius de pe lângă Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, am avut parte de un excepțional program artistic, de înaltă ținută, realizat cu pasiune și desăvârșit profesionalism. Am avut prilejul să admirăm eleganța și rafinamentul caligrafiei și picturii chinezești, am ascultat cântece tradiționale și am urmărit dansuri chinezești executate de elevi ai Liceului de Arte „Sigismund Toduță” din Deva și, spre bucuria noastră, de cursanți ai Filialei Nr. 5 – Colțul chinezesc a Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva. Dansurile și cântecele chinezești prezentate de tinerii români ne-au demonstrat pe viu utilitatea și succesul cursurilor de limbă și civilizație chineză pe care le-am organizat, faptul că universul spiritual al Chinei este și va fi mereu fascinant.

Ne exprimăm speranța că prietenia noastră va dura mulți ani de acum înainte, că vom realiza multe lucruri frumoase împreună, că vom cunoaște mai bine un popor care de mii de ani uimește lumea prin realizările sale.

Alături de prietenii noștri chinezi, am pășit în Anul Șobolanului de Metal cu bucurie, încredere în forțele proprii, dorința de a munci mai bine și de a oferi bucurie celor din jur.

Ioan Sebastian Bara

Hora Unirii la Biblioteca Județeană

An de an, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu instituțiile de învățământ devene, sărbătorește cu emoție și bucurie ziua de 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, o zi dragă fiecărui român, oriunde s-ar afla. Mica Unire, cum mai este numită, este o sărbătoare a spiritului de frățietate al românilor, un prilej de manifestare a mândriei și a bucuriei de a fi român.

Unirea Moldovei cu Țara Românească, înfăptuită la 24 ianuarie 1859, a fost rezultatul unor eforturi impresionante depuse de mari bărbați de stat munteni și moldoveni care au dorit crearea unui stat românesc modern, un stat al românilor de pe ambele maluri ale Milcovului. Personalități de frunte, cum au fost Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza, Alecu Russo, au fost în centrul acțiunilor care au premers dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, în Moldova și Muntenia, ca domnitor al Principatelor Unite. Această Mică Unire a fost pasul necesar ce a precedat actul de la 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia și făurirea României Mari.

Anul acesta, la 20 martie, se împlinesc 200 de ani de la nașterea lui Alexandru Ioan Cuza, la Bârlad, și, de aceea, sărbătoarea noastră a avut o încărcătură sufletească cu totul deosebită.

Pentru toți românii, însă, figura lui Alexandru Ioan Cuza are o semnificație cu totul aparte, el este unul dintre cei mai îndrăgiți domnitori pe care i-a avut poporul român. De mici copii, am învățat povestiri și legende legate de personalitatea lui Cuza, de curajul și simțul dreptății de care dădea dovadă, ne erau cunoscute întâlnirile lui cu oamenii simpli de care se simțea foarte apropiat. Cuza a fost un adevărat conducător de țară: iubitor de oameni, lipsit de îngâmfare, cu adevărat interesat de grijile și de bunul mers al țării. Iar cuvintele pe care i le-a adresat prim-ministrul Mihail Kogălniceanu la 5 ianuarie 1859, cu prilejul alegerii ca domn al Moldovei, sunt de mare actualitate: Fii dar omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare, iar tu, Măria ta, ca Domn, fii bun, fii blând; fii bun mai ales cu acei pentru care mai toţi Domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi… Fă, dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate; împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru strămoşească frăţie. Fii simplu, Măria ta, fii bun, fii Domn cetăţean; urechea ta fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciuni şi la linguşire.

Pentru locuitorii județului Hunedoara, Mica Unire de la 24 ianuarie 1859 are un plus de importanță, dat fiind că la Deva a poposit domnitorul Alexandru Ioan Cuza în drumul său spre exil, iar noi acordăm întreaga prețuire acestui moment.

În dimineața zilei de 23 ianuarie, ne-am întâlnit cu prietenii noștri, profesori și elevi de la colegiile și liceele din Deva (Colegiul Național „Decebal”, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, Liceul cu Program Sportiv „Cetate”, Liceul de Arte „Sigismund Toduță”, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”, Liceul Tehnologic „Transilvania”, Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Școala Gimnazială „Andrei Șaguna”), lângă statuia împăratului Traian din Piața Unirii și, sub faldurile tricolore ale celor 200 de drapele purtate de elevii Liceului Tehnologic „Transilvania”, simbolizând cei 200 de ani care s-au scurs de la nașterea lui Alexandru Ioan Cuza, ne-am încolonat și am pornit pe Bulevardul 1 Decembrie 1918 spre bibliotecă.

La ora 1100 am făcut un popas în fața plăcii comemorative de pe clădirea Casei Județene de Asigurări de Sănătate Hunedoara, unde se găsea pe vremuri hotelul în care a petrecut o noapte Alexandru Ioan Cuza la 14 februarie 1866, în drumul său spre exil. Aici, o delegație formată din Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, Sorin Marin Demeter, directorul Liceului Tehnologic „Transilvania”, și cadre didactice de la instituțiile de învățământ devene, au depus o jerbă de flori în memoria acestui mare patriot român.

Coloana a pornit mai departe spre Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva în a cărei curte s-a intrat printr-un impresionant tunel format din steagurile tricolore purtate de elevii de la Liceul Tehnologic „Transilvania”. Este al unsprezecelea an când toți cei prezenți, cu mic, cu mare, s-au prins în tradiționala și îndrăgita Horă a Unirii, un cântec care nu cunoaște vârstă și care a fost iubit de zeci de generații de români.

Ea nu este un simplu cântec, ea este un crez și un legământ pe care fiecare român îl face în fața poporului său, în fața Patriei. Pentru că toți cei cu inima română trebuie să fie uniți, toți cei cu inima română trebuie să pună umărul la dezvoltarea țării, mai ales atunci când țara trece prin momente grele, toți cei cu inima română trebuie să dea dovadă de solidaritate și unitate. Pentru că din binecunoscutele versuri ale Horei Unirii se degajă și astăzi învățăminte pe care un adevărat patriot trebuie să și le însușească.

A urmat, în Sala de Lectură a Bibliotecii și la Secția Împrumut Carte pentru Copii, o evocare a Unirii de la 24 ianuarie 1859, acțiune la care au luat parte elevi din ciclul primar. Ca de obicei, în finalul prezentării, au fost adresate întrebări celor prezenți din subiectul evocat, răspunsurile corecte fiind recompensate cu premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva.

La secțiile și la filialele Bibliotecii Județene au fost amenajate expoziții de carte cu tematica Unirii de la 1859, cărțile făcând parte din patrimoniul Bibliotecii Județene.

Și în acest an, am așteptat Ziua Unirii Principatelor Române cu emoție și bucurie și am serbat-o cu tot respectul cuvenit marilor sărbători ale poporului român.

Ioan Sebastian Bara

Eminescu cel veșnic

În fiecare an, seria manifestărilor cultural-educative organizate de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, se deschide cu o emoționantă evocare a lui Mihai Eminescu. De Ziua Culturii Naționale, ziua în care acum 170 de ani venea pe lume „Luceafărul poeziei românești”, biblioteca noastră a organizat din nou o activitate culturală menită să cinstească personalitatea și opera lui Mihai Eminescu.

Anul acesta, manifestările dedicate lui Eminescu le-am înscris sub semnul binecunoscutului vers Tot mai citesc măiastra-ți carte, dintr-o emoționantă poezie semnată de Alexandru Vlahuță, poezie dedicată poetului nostru național.

Cu acest prilej, am oferit iubitorilor de poezie eminesciană un florilegiu de momente artistice inspirate din creația marelui poet.

Și în acest an, prin întregul program pe care l-am alcătuit, am dorit să-l simțim și mai aproape de inimile noastre pe Mihai Eminescu, ne-am încredințat o dată în plus de actualitatea creației eminesciene, am dorit să-i aprofundăm opera și, așa cum spunea Tudor Arghezi, „să ne aducem pururi aminte de Eminescu”.

Publicul care a luat parte la omagierea lui Eminescu s-a bucurat de un  program bogat, variat, cu momente menite să-l prezinte pe poet sub multiplele fațete ale personalității sale copleșitoare.

Manifestările dedicate memoriei lui Mihai Eminescu au avut drept punct de pornire recitalul poetic-muzical susținut de oaspeții noștri, membrii Fundației Rock Filarmonica Oradea (Alexandrina, Iuliana și Florian Chelu Madeva), care ne-au încântat cu piese muzicale inspirate din poezia eminesciană. Mihai Eminescu a fost adus în lumină, sub formă muzicală, în trei forme diferite de exprimare artistică. În primul calup au fost interpretate compoziții muzicale originale în mai multe traduceri pe versurile poetului: rusă, italiană, franceză, spaniolă și engleză. În al doilea calup au fost interpretate sonete muzicale, compozițiile pe două măsuri din Bach. Iar în al treilea calup au fost interpretate două romanțe cunoscute de toți românii, Mai am un singur dor fiind redată, în premieră, în limba ebraică.

A urmat concursul organizat pentru elevii de la colegiile și liceele din Deva, pe subiecte legate de viața și creația lui Eminescu, concurs desfășurat sub genericul Eminescu – Muntele fără poteci, sintagmă a cărei paternitate aparține scriitorului Gligor Hașa, iubitor și bun cunoscător al creației eminesciene.

La concurs au luat parte elevi de la colegiile și liceele din Deva: Colegiul Național „Decebal”, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, Liceul cu Program Sportiv „Cetate”, Liceul de Arte „Sigismund Toduță”, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”, Liceul Tehnologic „Transilvania”, Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”.

Echipelor de elevi li s-au adresat întrebări legate de viața, opera și receptarea lui Eminescu. Juriul concursului a fost format din: Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Județene, Luminița Vulcan, șef Serviciul Relații cu Publicul, și Mihaela Țoța, bibliotecară. După verificarea răspunsurilor, au fost declarate câștigătoare următoarele echipe, aparținând colegiilor/ liceelor din Deva:

Locul I: Colegiul Național „Decebal” Deva

Locul II: Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva

Locul III: Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva

Câștigătorilor li s-au oferit diplome, trofee și cărți din partea Bibliotecii Județene, iar fiecare elev concurent a primit câte o diplomă de participare și cărți.

În încheierea manifestărilor dedicate lui Eminescu, publicul prezent a putut viziona bogata colecție bibliofilă a Deliei Alic, pasionată de personalitatea și creația lui Eminescu. Cu vechea ei dragoste față de Eminescu, omul și scriitorul Delia Alic a adunat, de ani buni, sute de volume cu tematică eminesciană, de la cărți de poezie la lucrări de critică literară, lucrări pe care ni  le-a prezentat în detaliu.

Și de această dată, manifestarea dedicată lui Eminescu ne-a demonstrat că, oricât de greu ne-ar încerca viața, oricâte neîmpliniri am avea, versul lui Eminescu ne este întotdeauna leac și refugiu, în scrierile lui găsim izvor de înțelepciune, găsim reazemul de care avem nevoie ca să avem mereu fruntea sus.

Ne-am bucurat, în acest miez de ianuarie, de un public numeros, animat de dragostea pentru creația lui Eminescu și, mai ales, dragostea pentru poezia eminesciană pe care noi toți o purtăm în suflete.

Pentru noi, Eminescu este actual, versul său este nemuritor. Ne aducem mereu aminte de Eminescu și, așa cum atât de plastic a spus poetul Alexandru Vlahuță, îi citim neîncetat „măiastra carte”.

Ne-am bucurat împreună de minunatul univers eminescian și ne-am umplut inimile cu nemuritoarele versuri ale poetului nostru național.

Ioan Sebastian Bara

Renoir, poet al culorii

Aniversările și comemorările marilor personalități ale culturii române și universale stau în permanență în atenția Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva pentru a organiza, cu aceste prilejuri, activități cultural-educative destinate în special tinerilor.

Astfel, în luna decembrie, Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” a fost gazda unei atractive manifestări cultural-educative, prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la moartea pictorului francez Pierre-Auguste Renoir, unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai Impresionismului în pictură.

Sub genericul „Poet al culorii, Pierre-Auguste Renoir”, a fost făcută o amplă prezentare a vieții și creației marelui pictor francez, prezentare ce a cuprins principalele momente ale biografiei lui Renoir, legate indisolubil de pictură.

Cei care iubesc pictura, cei care admiră tablourile din albumele de artă, care poate au vizitat un muzeu din Europa Occidentală, au fost cu siguranță fermecați de explozia de lumină, culoare, strălucire din tablourile francezului Pierre-Auguste Renoir, cel care face parte din binecunoscutul curent artistic numit Impresionism. Acest curent a revoluționat pictura, a fost ca o gură de aer proaspăt în creația pictorilor, a pus accentul pe vibrația culorii, pe schimbările pe care lumina le produce, în diferite momente ale zilei, asupra obiectelor. Pictorii au părăsit atelierul, au plecat în mijlocul naturii și au imortalizat pe pânză peisaje, persoane, clădiri, scene din viața de zi cu zi a oamenilor obișnuiți, cu bucuriile lor simple.

Oricine dorește să aibă o minimă cultură generală nu poate ocoli creația lui Renoir, cu adevărat un poet al culorii, nu poate să nu recunoască stilul său exuberant, plin de viață, nu poate să nu-i recunoască tablourile care l-au făcut celebru.

Din cei 78 de ani pe care i-a trăit, între 1841 și 1919, o jumătate de secol a fost dedicată picturii pe care a slujit-o cu o artă remarcabilă și, în ultimii ani, cu suferințe fizice greu de suportat. După anii adolescenței, când a lucrat ca pictor decorator al unor piese de porțelan și evantaie, Pierre-Auguste Renoir a intrat în cercul celor ce vor fi cunoscuți drept pictori impresioniști și expune alături de aceștia la primele lor saloane. În această perioadă, Renoir creează tablouri în culori pline de vibrație, cu forme difuze, cu lumina filtrată prin colțuri de natură, tablouri ce surprind peisaje citadine, cu oameni obișnuiți, care degajă exuberanță și o nesfârșită bucurie de a trăi. Urmează anii maturității, când stilul lui Renoir se schimbă, modelele sale prind contur ferm, tematica predilectă devine corpul feminin surprins în ipostaze delicate, pline de grație. A pictat până în ultima clipă a vieții, cu prețul unor mari suferințe.

Creația lui Renoir cuprinde peste 4.000 de tablouri (mai multe decât ale lui Manet, Cézanne și Degas la un loc), lucrări aflate în cele mai importante muzee de artă din lume și în colecții particulare. Majoritatea creațiilor lui Pierre-Auguste Renoir sunt un omagiu adus vieții, naturii, femeii, bucuriilor simple de fiecare zi. Toate acestea l-au făcut să fie unul dintre cei mai îndrăgiți pictori. Renoir a căutat perfecțiunea în tot ceea ce a făcut, nu a fost niciodată mulțumit de creația sa și spunea adesea: „Nu sunt mulțumit, șterg, șterg și tot șterg…”. Dar, incontestabil, din aceste permanente căutări s-au născut capodopere care astăzi se vând cu prețuri astronomice.

Prezentarea vieții și creației lui Pierre-Auguste Renoir a fost, în principal, destinată elevilor de colegiu/liceu, pentru a le completa cunoștințele obținute la orele de curs, de a le oferi informații noi, care nu sunt prezentate la clasă. În acest fel, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva își pune în lumină rolul de instituție de cultură care oferă informații amplu documentate din cele mai importante domenii ale culturii.

Așa cum procedăm de fiecare dată, la finalul prezentării au fost adresate întrebări celor prezenți în sală, răspunsurile corecte fiind răsplătite cu premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.

Ioan Sebastian Bara

Ziua Naţională

În fiecare an, așteptăm ziua de 1 Decembrie cu mare emoție, iar Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva consacră an de an activități speciale menite să marcheze cum se cuvine această sărbătoare.

Așa cum facem deja de câțiva ani, și în acest an am pregătit activitatea dedicată Zilei Naționale a României cu profesionalism și cu dorința de a le prezenta  participanților adevărul istoric într-o manieră accesibilă și adecvată vârstei lor. Ceea ce ne-a motivat demersul, ceea ce am avut tot timpul în minte a fost respectul față de jertfa înaintașilor noștri, o jertfă care stă la temelia României Mari făurite la 1 Decembrie 1918 prin voința întregii suflări românești din Transilvania, Moldova, Muntenia, Oltenia, Banat, din toate provinciile românești. Ziua de 1 Decembrie reprezintă un simbol al luptei pe care, de-a lungul secolelor, au purtat-o românii pentru a trăi liberi într-un singur stat, iar această dorință fierbinte a devenit realitate prin voința Adunării Naționale de la Alba Iulia.

Potrivit tradiției Bibliotecii, și anul acesta, în Sala „Liviu Oros” a Centrului  Cultural „Drăgan Muntean”, cu prilejul Zilei Naționale, a avut loc o prezentare amplă și documentată a evenimentelor care au premers Marea Unire, făurirea unirii și contribuția marilor noștri bărbați de stat care au făcut posibilă această unire: de la Regele Ferdinand-Întregitorul până la participantul de rând la adunarea de la Alba Iulia, la care au luat parte și foarte mulți hunedoreni. A fost prezentat contextul intern și internațional care a favorizat unirea românilor din toate provinciile într-un singur stat.

La finalul expunerii, celor prezenți în sală li s-au adresat întrebări legate de momentul 1 Decembrie 1918, iar cei care au oferit răspunsurile corecte au fost răsplătiți cu premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.

Și în acest an, în preajma zilei de 1 Decembrie, în incinta Bibliotecii Judeţene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva s-a organizat o bogată expoziție de carte având ca temă Marea Unire de la 1918.

Ioan Sebastian Bara

 

Trofeul Micului Cititor, ediția 2019

02-Afis-TROFEUL-MICULUI-CITITOR-2019-modificat-1Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, a organizat în ziua de 24 mai 2019 manifestarea cultural-educativă „Trofeul Micului Cititor”, dedicată Zilei Internaționale a Copilului.

Organizarea acestui eveniment a pornit de la dorința noastră de a atrage spre lectură un număr cât mai mare de copii, de la cele mai fragede vârste, de a le cultiva și menține gustul pentru citit.

Criteriul care a determinat decernarea premiilor a fost fidelitatea acestora față de bibliotecă, fidelitate exprimată în numărul de împrumuturi de carte și alte materiale de bibliotecă, numărul de participări la activitățile bibliotecii etc. Am hotărât să-i premiem pe acei mici prieteni ai bibliotecii care ne-au trecut pragul de cele mai multe ori, care s-au arătat a fi cei mai interesați de cărți, care au fost în permanență în legătură cu Secția de Împrumut Carte pentru Copii a bibliotecii. Am avut, astfel, convingerea că, cu cât au frecventat mai des biblioteca, cu atât au citit mai mult, iar acest lucru este demn de toată lauda și trebuie premiat, acești copii fiind câștigătorii „Trofeului Micului Cititor”, ediția 2019.

micul-cititor-2019-mainPrin acordarea acestui premiu am dorit să ne apropiem și mai mult de cei mai tineri prieteni ai noștri, am dorit ca ei să simtă instituția noastră ca pe un spațiu cald, primitor, cu oameni plini de suflet, gata oricând să le recomande o carte, un autor, să le vorbească despre viața cărților.

Pornind de la aceste gânduri, am selectat acei tineri cititori care s-au dovedit a fi cei mai buni prieteni ai cărții, ai cititului. Au fost, astfel, decernate 10 premii care-i vor recompensa pe cei mai fideli mici prieteni ai Bibliotecii.

Locul I:

Rerat Andre – clasa a V-a, Colegiul Național „Decebal” Deva;

Locul II:

Curechian Călin Mihai – clasa a III-a, Colegiul Național „Decebal” Deva;

 Locul III:

Plutariu Nicole – clasa a VI-a, Colegiul Economic „Emanuil Gojdu” Hunedoara;

 Mențiune:

Plutariu Albert – clasa a III-a, Colegiul Economic „Emanuil Gojdu” Hunedoara;

 Mențiune:

Uilecan Alesia Georgiana – clasa a III-a, Școala Gimnazială „Andrei Șaguna” Deva;

 Mențiune:

Ciobanu Călina Teodora – clasa a IV-a, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva;

 Mențiune:

Blidar Tudor Mihai – clasa a IV-a, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva;

 Mențiune:

Moise Denisa Elena – clasa a IV-a, Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva;

 Mențiune:

Valea Cristiana Maria – clasa a IV-a, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva;

 Mențiune:

Horvath Andrei Alexandru – clasa a I-a, Școala Gimnazială „Andrei Șaguna” Deva;

micul-cititor-3Evenimentul a fost așteptat cu mare emoție de noi, de copii și de cadrele didactice care i-au îndrumat.

Nu i-am uitat nici pe profesorii care s-au ocupat zi de zi de acești copii, le-au recomandat cărți specifice vârstei și i-au îndrumat spre bibliotecă, iar pentru toate acestea, le-am oferit premii constând în diplome și cărți.

Și în acest an, un grup de actori ai Teatrului „I. D. Sîrbu” din Petroșani a venit cu mare 1s-17plăcere la Deva, să le facă o bucurie copiilor. De această dată, au prins viață binecunoscutele personaje ale poveștii Capra cu trei iezi de Ion Creangă, în regia lui Horațiu Ioan Apan. Copiii au fost fascinați de jocul actorilor, au participat cu sufletul la gură la întreaga desfășurare a acțiunii care, deși cunoscută, a fost urmărită cu atenție și curiozitate. De mare efect au fost statuile vivante alcătuite de actorii care s-au „deghizat” în eroii poveștii lui Creangă: capra, lupul și iezișorii. Jocul actorilor a fost excelent, viu și alert, astfel încât de la prima și până la ultima replică au captat întreaga atenție a copiilor.

A urmat o sesiune de  face-painting. Totodată, anul acesta le-am pregătit o surpriză celor mai mici cititori, și anume o oglindă foto. Astfel ei au putut imortaliza această zi dedicată chiar lor.  „Trofeul Micului Cititor” a devenit una dintre cele mai îndrăgite activități cultural-educative pe care micii noștri prieteni o așteaptă an de an.

Ioan Sebastian Bara

Centenar I. D. Sîrbu

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, a organizat în ziua de 22 mai, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, o manifestare cultural-educativă sub genericul „Centenar I. D. Sîrbu”.

Așa cum ne-am obișnuit prietenii care participă la activitățile cultural-educative ale Bibliotecii Județene, și de această dată am pregătit o prezentare captivantă, menită să îmbogățească bagajul cultural al elevilor.

Tinerii au avut prilejul să cunoască o personalitate cu care cultura hunedoreană se mândrește, un scriitor care a știut să-și păstreze demnitatea în anii duri ai totalitarismului. Au fost prezentate viața și creația scriitorului, dramaturgului, filosofului Ion Dezideriu Sîrbu.

Anul acesta, la 28 iunie, se împlinesc o sută de ani de la nașterea scriitorului Ion Dezideriu Sîrbu, unul dintre cei mai importanți intelectuali care s-au opus regimului totalitar și a avut până în ultima clipă a vieții o conduită morală demnă. Ion D. Sîrbu s-a născut în urmă cu un secol la Petrila, într-o familie de mineri. Primii patru ani de liceu i-a urmat la Petroșani, iar Bacalaureatul l-a dat în 1939, la Deva. Au urmat ani grei de front după care s-a înscris la Facultatea de Litere şi Filosofie la Cluj, care din anul 1940 funcționa la Sibiu. Aici l-a avut ca profesor şi mentor pe Lucian Blaga. În perioada studenţiei a făcut parte din Cercul Literar de la Sibiu, alături de alte viitoare mari personalităţi ale literaturii române: Şt. Augustin Doinaş, I. Negoiţescu, Radu Stanca, Eta Boeriu, Nicolae Balotă, Cornel Regman, Eugen Todoran, Ovidiu Cotruş etc.

În martie 1945, I. D. Sîrbu este licențiat magna cum laude în Filosofia Culturii, cu teza De la arhetipurile lui C. G. Jung, la categoriile abisale ale lui Lucian Blaga. Îşi dă doctoratul cu teza Funcţia epistemologică a metaforei (1947). A fost conferenţiar de istoria literaturii dramatice la Conservatorul de Artă Dramatică din Cluj (1947); conferenţiar de istoria artelor la Institutul „Ion Andreescu” din Cluj (1948-1950). După instaurarea regimului comunist, este înlăturat în mod abuziv din învăţământul superior și a lucrat ca învăţător la Baia de Arieş (1950), profesor de liceu la Cluj (1951-1955), secretar de redacţie al revistei „Teatru” (din 1955).

Debutul literar al lui I. D. Sîrbu s-a produs cu nuvela Duminica, în revista „Curţile dorului”, condusă de Lucian Blaga. În anul 1957 a fost arestat sub pretextul „omisiune de denunţ”, întrucât  a refuzat să-l denunţe pe Lucian Blaga, persecutat în acea perioadă. A fost condamnat la opt ani de închisoare pe care   i-a petrecut la București, Jilava și Gherla, în lagărele de muncă forțată Salcia, Giurgeni și Periprava, în condiții inumane. Este eliberat în anul 1963, dar nu mai e primit în învăţământ, astfel că va lucra ca vagonetar la Mina Petrila, apoi şef de producţie la Teatrul din Petroşani. În 1964 se stabileşte la Craiova, cu domiciliul supravegheat, până în anul 1989, când, la 17 septembrie, se stinge din viaţă.

Scriitorul I. D. Sîrbu a trăit cu demnitate, în ciuda suferinței, a permanentei supravegheri de către Securitate, în ciuda faptului că din 1957 până în ultima clipă a vieții a fost urmărit și persecutat de un stat opresiv. Așa cum cu o ironie amară a spus, I. D. Sîrbu a fost „multilateral traumatizat”.

Pe lângă cărțile scrise înainte de 1989, I. D. Sîrbu a avut o bogată literatură de sertar care a putut fi publicată doar după 1989: romanul Adio, Europa! și Jurnalul unui jurnalist fără jurnal. Opera postumă cuprinde volumele: Traversarea cortinei (1994), Lupul şi catedrala (1995), Scrisori către bunul Dumnezeu (1996), precum şi alte şapte volume apărute la Editura Fundaţiei Culturale „I. D. Sîrbu”, cuprinzând publicistica, sub îngrijirea lui Dumitru Velea.

Sunt demne de remarcat dovezile de apreciere, chiar și postume, pentru personalitatea lui I. D. Sîrbu: teatrul din Petroșani îi poartă numele, a fost declarat cetățean de onoare al orașului său natal, Petrila, și al municipiului Petroșani. La Petrila, o școală îi poartă numele, a fost amenajată Casa Memorială „I. D. Sîrbu”, toate acestea vădesc prețuirea de care se bucură, peste timp, acest mare intelectual hunedorean cu care cultura română se mândrește.

Cu siguranță, cei care au urmărit prezentarea, amplă și bine documentată, au înțeles ce înseamnă ținuta etică, ce înseamnă viața trăită cu demnitate, în ciuda tuturor încercărilor, unele de o cruzime incredibilă. Așa cum singur a mărturisit I. D. Sîrbu, în viață trebuie:

„să înveți ce înseamnă să nu-ți fie frică nici de imensitatea fluviului și nici de înălțimea muntelui.

Sunt cuvinte care e bine  ca, mai ales tinerii, să le adopte drept model.

Ca de obicei, la final, celor prezenți le-au fost adresate întrebări, cei care au oferit răspunsuri corecte au fost răsplătiți cu premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană.

Ioan Sebastian Bara