Despre feminism în literatură

Ca în fiecare an, la începutul lunii martie, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, organizează o manifestare cultural-educativă ce are în prim-plan tematica feminină. Anul acesta, în ziua de 6 martie, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, a fost prezentat un documentar cu tema „Feminismul în literatură”. Și în acest an, publicului, format în principal din elevi de la colegiile și liceele din Deva, i-a fost prezentat o temă care nu se studiază sau se studiază foarte puțin la orele de curs.

A fost vorba astăzi despre feminism, concept generat de strădania femeilor de a li se recunoaște anumite drepturi, de a nu fi discriminate, de a avea și ele un cuvânt de spus în viața societății. De la statutul de dependență totală, de la privarea lor de drepturi elementare, societatea umană a evoluat încet-încet spre o situație în care glasul femeilor este tot mai mult băgat în seamă. Fie că sunt scriitoare, artiste, politiciene, oameni de știință, activiste pe tărâm social, femeile se bucură de drepturi egale cu bărbații, dar ca să se ajungă aici a fost nevoie de secole de luptă.

Feminismul este un ansamblu de idei politice, filosofice și sociale menite să promoveze drepturile femeilor și interesele acestora în societate. Gândirea feministă are în vedere, în principal, îmbunătățirea statutului femeilor în acele societăți în care s-au stabilit, de-a lungul timpului, inegalități bazate pe diferența de sex. Feminismul și-a propus de la bun început să construiască noi raporturi sociale și să găsească mijloace proprii pentru apărarea drepturilor femeilor. În esență, feminismul se definește prin atitudinea militantă pentru o egalitate reală dintre bărbați și femei în viața privată și în cea publică, pentru ameliorarea permanentă a statutului femeii în familie și în societate.

Prezentarea a urmărit mișcarea feministă de-a lungul istoriei, începând cu mișcarea sufragetelor de la cumpăna secolelor XIX și XX, continuând cu perioada anilor 1960, perioadă marcată de cartea de referință a scriitoarei existențialiste franceze Simone de Beauvoir, Al doilea sex, terminând cu anii 1990 în care o mare influență a avut cartea laureatei Nobel Doris Lessing, Carnetul auriu (1962).

Au fost prezentate cărți de referință semnate de scriitoare preocupate de emanciparea femeii și descătușarea ei din chingile prejudecăților: Woman in the Nineteenth Century (Femeia în secolul al XIX-lea), publicată în 1843, de Margaret Fuller, considerată prima operă feministă majoră din SUA; eseul Virginiei Woolf, A Room of One’s Own (O cameră proprie); Handmaid’s Tale (Povestirea cameristei) de Margaret Atwood (1985); romanul The Mists of Avalon (Ceţurile din Avalon) de Marion Zimmer Bradley (1983). Au fost amintite și vocile scriitoarelor din lumea arabă – Azar Nafisi, Marjane Satrapi, Parinoush Saniee – care au luptat pentru drepturile femeilor într-o lume opresivă și refractară la orice încercare de emancipare a femeii.

În România, dintre personalitățile reprezentative ale mișcării feministe au fost prezentate: Calypso Botez – autoarea a numeroase articole care au ca temă emanciparea femeilor, Sofia Nădejde – publicistă, prozatoare și autoare dramatică de orientare feministă și socialistă, precum și Mihaela Miroiu – autoarea primei lucrări românești de filosofie feministă, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București unde susține cursul de Teorii politice feministe.

La finalul prezentării, așa cum facem de fiecare dată, au fost adresate publicului întrebări, iar cei care au dat răspunsul corect au primit cărți și diplome din partea Bibliotecii Județene.

Ioan Sebastian Bara

Femeile dinastiei Romanov

Anul acesta, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a marcat Ziua Internațională a Femeii printr-o activitate culturală cu o temă incitantă, „Femeile dinastiei Romanov”. Ca de obicei, au luat parte elevi de la colegiile și liceele din Deva.

Tema abordată de această dată și-a propus o incursiune captivantă în zbuciumata istorie a Rusiei, în special în viața femeilor care au stat în preajma țarilor din marea dinastie Romanov sau au condus ele însele marele imperiu. De la urcarea pe tronul Rusiei, în 1613, a țarului Mihail Romanov și până la sângeroasa zi de 17 iulie 1918, când ultimul țar, Nicolae a II-lea, era ucis cu cruzime împreună cu întreaga lui familie s-au scurs trei secole de istorie zbuciumată a unuia dintre cele mai mari imperii ale lumii.

Istoria Rusiei consemnează prezența unor ilustre figuri de femei pline de personalitate, care au lăsat în urmă în special o moștenire politică, socială și culturală remarcabilă.

De la Sofia Alekseevna, prima femeie care a condus Rusia între anii 1682 și 1689, ca regentă, la Ecaterina I, cu care încep cele șapte decenii din secolul XVIII, în care femeile au condus Imperiul Rus, de la Ana a Rusiei și Elisabeta I, la strălucitoarea și legendara Ecaterina cea Mare, supranumită „Semiramida Nordului”, iubitoare a artelor și prietenă cu mari învățați europeni ai vremii, ca Voltaire și Diderot, s-a făcut o minuțioasă trecere în revistă a personalităților acestor femei și a contribuției remarcabile pe care au avut-o în dezvoltarea culturii marelui Imperiu Rus. În sfârșit, nu trebuie uitată Maria Alexandrovna, soția țarului Alexandru al II-lea, bunica Reginei Maria a României, descendentă directă a Romanovilor. Șirul acestor ilustre femei din fruntea Imperiului Rus se încheie cu tragica figură a soției țarului Nicolae al II-lea, țarina Alexandra Feodorovna, care a suferit o moarte de martir.

Toate aceste femei și-au pus amprenta, prin puternica lor personalitate, asupra vieții politice și sociale din Imperiul Rus, dar în mod deosebit au influențat înflorirea culturii și a științei ruse. Academia de Științe și cea de Arte Frumoase din Sankt Petersburg, Universitatea din Moscova, Palatul de Iarnă și crearea în el a Muzeului Ermitaj, reforma juridică, crearea Bibliotecii Naționale Ruse sunt doar câteva puncte de referință din istoria culturală și științifică a Rusiei care n-ar fi fost posibile fără preocuparea și efortul acestor femei puternice, pline de voință și devotate statului în fruntea căruia s-au aflat. Tot atât de adevărat este că și unele expansiuni teritoriale ale Imperiului Rus s-au produs în timpul domniei acestor țarine.

Istoria este sursă inepuizabilă de informații, dar istoria este și, așa cum spune un cunoscut istoric român, „cea mai frumoasă dintre povești”. Unele dintre aceste povești am dorit să le depănăm în fața tinerilor, poveștile unor femei de excepție, ale unor țarine care au influențat viața acestui imens imperiu care a dominat vreme de secole mai mult de a șasea parte a globului pământesc.

Prezentarea a scos în evidență personalitatea fiecărei femei a cărei soartă a fost legată de țarii familiei Romanov.

Ca de obicei, la sfârșitul prezentării, au fost adresate întrebări despre subiectul urmărit, cei care au dat răspunsuri corecte fiind răsplătiți cu frumoase premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.

Ioan Sebastian Bara

La aniversarea Anei Blandiana

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a marcat Ziua Internațională a Femeii printr-o frumoasă manifestare cultural-educativă dedicată poetei Ana Blandiana, la împlinirea vârstei de 75 de ani. În ziua de 8 martie 2017, Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva a găzduit o prezentare amplă a vieții și activității literare și civice a acestei personalități culturale. În prezența unui public format în principal din elevi de la colegiile și liceele din Deva, a fost făcut un portret al poetei.

Numele Anei Blandiana este legat de întreaga evoluție a literaturii române, a poeziei în primul rând, din ultimele cinci decenii. Atunci, la începutul anilor 60 ai secolului trecut, într-o perioadă de relativă, dar importantă, relaxare din chingile cenzurii și ale controlului de partid, literatura română s-a îmbogățit cu noi poeți, poeți tineri care spărgeau vechile canoane. Ana Blandiana, alături de nume precum Ioan Alexandru, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Constanța Buzea, Adrian Păunescu, Cezar Baltag, a scris o pagină densă și valoroasă din marea carte de literatură a poporului român. Poetă sensibilă și complexă, cu un limbaj liric original, Ana Blandiana a fost nelipsită din paginile celor mai importante reviste de cultură din România și din străinătate. De altfel, recunoașterea internațională a culminat cu acordarea prestigiosului Premiu Herder în anul 1982.

Autoare a peste 40 de volume de poezie și proză, Ana Blandiana s-a bucurat și se bucură de prețuirea unui public extrem de exigent, iubitor de literatură, se bucură de aprecierea celor mai importanți critici literari, numele ei nu este omis din nicio istorie sau dicționar al literaturii române. De la volumul de debut – Persoana întâia plural (1964) – a fost o prezență permanentă în librării cu volume de versuri, eseuri, note de drum.

Implicată cu întreaga ei ființă în viața Cetății, Ana Blandiana a luptat pentru o adevărată democrație, pentru libertatea cuvântului, luptă care înainte de 1989 i-a atras interdicția de a publica. Au rămas legendare cele patru poezii cu vădite aluzii la regimul național-comunist care au circulat copiate de mână, cititorii înțelegând că sfârșitul acelui regim este aproape. Iar după decembrie 1989, Ana Blandiana se implică plenar în antrenarea societății civile din România, în activități menite să instaureze adevărata democrație.

Meritorie este și lupta Anei Blandiana – împreună cu regretatul ei soț, scriitorul Romulus Rusan, pentru păstrarea memoriei victimelor închisorilor comuniste, rezultatul acestui demers fiind crearea cunoscutului Memorial al Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet.

Viața și opera Anei Blandiana reprezintă un model de artist și cetățean implicat plenar în viața comunității. Numele ei se înscrie cu cinste în lungul șir al marilor femei pe care le-a dat România.

La finalul prezentării, au fost adresate publicului întrebări legate de tematica abordată, cele mai bune răspunsuri fiind răsplătite cu premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.

Ioan Sebastian Bara