Napoleon, 250 de ani de la naștere

Anul acesta, Ziua Internațională a Francofoniei, 20 martie, a fost marcată printr-o interesantă manifestare cultural-educativă organizată de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Agenția de Dezvoltare Economico-Socială a Județului Hunedoara și Liceul Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” Simeria, în sala de conferințe a Parcului de Afaceri din Simeria.

Ziua Internațională a Francofoniei ne dă de fiecare dată prilejul organizării unor manifestări culturale ce fac cunoscute cultura, civilizația, personalitățile din spațiul francofon, spațiu din care face parte și România.

Sub genericul „Napoleon – emblemă a istoriei universale”, a fost făcută o amplă și detaliată trecere în revistă a extraordinarei personalități a împăratului Franței, Napoleon I. Am ales această temă întrucât în anul 2019, la data de 15 august, se împlinesc 250 de ani de la nașterea lui Napoleon Bonaparte, personalitate legendară a istoriei Franței și a istoriei lumii, cel care a înrâurit decisiv istoria Europei în prima jumătate a secolului XIX.

În sală s-au aflat numeroși profesori și elevi, acestora fiindu-le prezentate informații care, poate, nu se studiază la orele de istorie. Ei au avut, astfel, ocazia de a cunoaște marile momente din viața lui Napoleon, de la nașterea în orașul corsican Ajaccio, până la cumplitul exil de pe Insula Sfânta Elena și moartea lui, la 5 mai 1821: anii de studiu la școlile militare, asediul Toulonului, campania din Italia și din Egipt, lovitura de la 18 Brumar 1799 și realizările extraordinare ca prim-consul, încoronarea ca împărat al Franței, marile bătălii (Arcole, Lodi, Rivoli, Austerlitz, Marengo, Wagram, Eylau, Friedland, Jena etc.), dramatica înfrângere din timpul campaniei din Rusia din 1812, Bătălia Națiunilor de la Leipzig, prima abdicare, exilul pe Insula Elba, reîntoarcerea și impresionantul „Zbor al vulturului”, Cele 100 de zile, înfrângerea de la Waterloo, dramaticul sfârșit de pe insula Sf. Elena, dar și glorioasa revenire în Domul Invalizilor de la Paris, în decembrie 1840, a rămășițelor sale pământești. Au fost prezentate pe larg marile reforme înfăptuite în Franța de către prim-consulul Bonaparte în cei patru ani ai Consulatului, locurile din Paris care păstrează memoria lui Napoleon, operele literare în care apar momente din epopeea napoleoniană, subiecte care au stârnit interesul celor prezenți în sală.

Și această activitate am organizat-o cu scopul de a impulsiona dragostea și interesul pentru lectură al elevilor, materialul informativ fiind însoțit și de prezentarea unor cărți despre Franța, despre Napoleon aflate în biblioteca noastră.

La finalul manifestării, publicului i-au fost adresate întrebări din prezentarea urmărită, cei care au dat răspunsuri corecte fiind răsplătiți cu premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană.

Pe holul Parcului de Afaceri din Simeria a putut fi admirată o expoziție cu reproduceri ale unor tablouri celebre semnate de pictori francezi începând cu epoca romantică, până la impresioniști.

Ioan Sebastian Bara

Un tur virtual al Franței

Fidelă unei tradiții ce durează deja de 20 de ani, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva și-a invitat și în acest an prietenii să serbăm împreună Ziua Internațională a Francofoniei. Ca de obicei, am avut un public numeros format din tineri, elevi de la colegiile, liceele și școlile gimnaziale din Deva, dar ne-am bucurat și de prezența unor vechi prieteni ai bibliotecii.

Anul acesta am marcat împlinirea a 48 de ani de când, la 20 martie 1970, la Niamey, capitala Nigerului, la inițiativa unor importanți șefi de stat în care limba franceză este limba de comunicare, a fost creată Organizația Internațională a Francofoniei. România, ca stat în care limba franceză este vorbită și înțeleasă de o mare parte a populației, a devenit membră cu drepturi depline a acestei organizații.

An de an, și în România, la 20 martie, instituțiile de cultură și de învățământ, de la teatre și școli, la muzee și instituții muzicale, organizează ample manifestări prin care se exprimă prețuirea și respectul față de tot ceea ce Franța și țările francofone au oferit omenirii. Chiar și în epoca actuală, epoca globalizării, a răspândirii și utilizării pe scară extrem de largă a limbii engleze, limba franceză rămâne ceea ce a fost dintotdeauna: o limbă iubită, studiată cu plăcere, o limbă a cărei frumusețe și bogăție nu încetează să-i fascineze pe tineri și vârstnici deopotrivă. Imaginea Franței în lume este percepută de mii de oameni ca fiind purtătoare a unor valori universale cu rădăcini în Epoca Luminilor și în principiile Revoluției Franceze.

Anul acesta, la Deva, Ziua Internațională a Francofoniei a fost marcată prin întâlnirea cu o celebră manifestare sportivă din Franța: Turul ciclist al Franței. Publicului prezent i s-a prezentat istoricul Turului Franței, cu informații despre cei mai cunoscuți câștigători ai tricoului galben și, cel mai important, au fost prezentate cele mai cunoscute localități și regiuni prin care vor trece rutierii la ediția din anul 2018 a Turului Franței: am pornit și noi, așa cum vor porni cicliștii, din fascinanta Bretagne, am ajuns la Chartres cu celebra mănăstire gotică, apoi la Arras (oraș înfrățit cu Deva), am trecut prin renumitele stațiuni montane din Alpi, am traversat minunata Provence și am ajuns la cetatea Carcassonne, apoi la mănăstirea Lourdes, cu Madona făcătoare de minuni, trecând prin Pirinei spre orașul Pau, locul de naștere al regelui Henric al IV-lea, turul imaginar terminându-se cu spectaculoasa intrare în Paris. A fost o atractivă călătorie imaginară prin Franța, s-a vorbit despre monumente și locuri demne de interes de pe traseul din acest an al Turului Franței.

Prezentarea a fost făcută de doamna Denisa Toma, colaboratoare a Bibliotecii Județene, împreună cu domnul Alin Bonța, pasionat ciclist, cel care a scris două extrem de interesante cărți despre călătoriile sale pe bicicletă în Munții Pirinei și în Corsica. El a oferit celor prezenți informații despre regulamentul Turului Franței și a prezentat un tricou galben autentic.

Am dorit ca această călătorie, pe urmele Turului Franței, să le trezească interesul tinerilor, să-i facă să îndrăgească și să urmărească Turul Franței, dar să și încerce să afle cât mai multe despre locurile pitorești, celebre în lumea întreagă, pe unde trec acești sportivi excepționali.

În final, așa cum ne-am obișnuit deja publicul, au fost adresate întrebări din tema prezentată, iar cei care au urmărit cu atenție și interes expunerea și au dat răspunsurile corecte au fost răsplătiți cu premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.

Ioan Sebastian Bara

Ziua Internațională a Francofoniei, sărbătorită la Simeria

În fiecare an, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva consacră o manifestare cultural-educativă specială Zilei Internaționale a Francofoniei, sărbătorite la 20 martie.

Termenul de francofonie a apărut pentru prima dată în anul 1880 când geograful francez Onesime Reclus l-a utilizat în lucrarea sa Franța, Algeria și coloniile pentru a defini spațiul geografic în care se vorbește în principal limba franceză. Din punct de vedere organizatoric, aceste state sunt reunite în Organizaţia Internaţională a Francofoniei. În urmă cu 47 de ani, în această zi a anului 1970, 21 de state cu populație vorbitoare de limbă franceză au semnat la Nyamey, capitala Nigerului, Tratatul cu privire la crearea Agenției de Cooperare Culturală și Tehnică (ACCT), prima organizație interguvernamentală francofonă devenită în anul 2005 Organizația Internațională a Francofoniei (OIF). Printre „părinții fondatori” ai acestei organizații s-au numărat președintele de atunci al statului Senegal, poetul Leopold Sedar Senghor, președintele Tunisiei, Habib Bourgiba, prințul Norodom Sihanouk al Cambodgiei.

Francofonia este liantul care îi unește pe toți cei care iubesc și admiră limba franceză, care folosesc această limbă pentru a stabili noi punți de legătură între locuitorii din țările în care limba franceză este limbă oficială sau este vorbită de un mare număr de locuitori. Țări francofone există pe toate continentele, însuși simbolul Francofoniei este un cerc cu cinci secțiuni divers colorate care, asemenea cercurilor olimpice, simbolizeză continentele pe care se vorbește limba franceză: din Europa, unde Franța este cea mai importantă țară francofonă, în America și Asia de Sud-Est, din Africa până în Oceania.

În fiecare an, la 20 martie, milioane de oameni din lume sărbătoresc Francofonia, aducând astfel cel mai sincer şi mai profund omagiu limbii franceze, Franței şi civilizaţiei născute în spaţiul francofon. Acest spaţiu nu este doar o realitate geografică sau lingvistică, ci mult mai mult: este un spaţiu cultural ce îi reuneşte pe toţi cei care, oriunde s-ar afla, manifestă şi îşi exprimă apartenenţa la limba franceză şi la cultura francofonă.

România, ţară în care limba franceză este studiată, preţuită şi cunoscută graţie originii noastre latine comune, a devenit membră a Organizației Internaționale a Francofoniei în anul 1993. De altfel, ţara noastră este cea mai importantă ţară francofonă din Europa centrală şi de est. De peste două secole, legăturile României cu Franţa sunt excelente şi neîntrerupte, desfășurate pe numeroase planuri: politic, cultural, ştiinţific. E bine să amintim aici rolul extraordinar de important jucat de tinerii intelectuali români care în secolul XIX au studiat la Paris şi apoi, odată reveniţi în patrie, au contribuit la înfăptuirea Unirii şi la crearea unui stat românesc modern. De secole, pentru români, marea și veritabila cultură venea din Occident, în mod deosebit din Franţa.

Franța este inima francofoniei, este țara cu o civilizație și o cultură care au strălucit secole la rând. Pentru România, Franța a reprezentat întotdeauna un model și un veritabil sprijin în marile momente ale istoriei noastre.

Manifestarea pe care Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva în parteneriat cu Agenția de Dezvoltare Economico-Socială a județului Hunedoara au dedicat-o în acest an Francofoniei a avut loc în noua și eleganta sală de festivități a Parcului de Afaceri din Simeria, publicul fiind alcătuit în principal din elevi de la Colegiul Tehnic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” din oraș.

Programul a fost deschis de elevii Colegiului Tehnic „Transilvania” din Deva, pregătiți de doamna profesoară Mihaela Boroacă, care au oferit un potpuriu de cântece franțuzești foarte cunoscute: „La vie en rose”, „Je ne regrette rien”, „Alleluia” și „Je t’aime autant” (Caruso în limba franceză).

A urmat o amplă prezentare pe tema Simbolurile Franței. Suita de imagini  s-a dorit un răspuns la întrebarea: care sunt imaginile, personalitățile, simbolurile care ar trebui să vină în mintea oricui atunci când se gândește la Franța? Au fost prezentate mai întâi, prin imagini sugestive, simbolurile oficiale: tricolorul Franței, cocoșul galic, sărbătoarea națională, 14 iulie, originile ei, imnul Franței – Marseilleza – care a și răsunat pe fundal, deviza „Libérté, Egalité, Fraternité”. Au urmat locuri emblematice, în primul rând Parisul: deviza orașului, catedrala Notre Dame, arcurile de triumf, podurile de pe Sena, Place de la Concorde, Champs Elysées, Domul invalizilor, muzeul Luvru, Sorbona, Montmartre, cafenelele romantice – tot atâtea locuri ce nu pot lipsi din itinerariul cuiva care vrea să viziteze Parisul.

Au urmat imagini care au relevat faptul că Franța înseamnă și Palatul Versailles, și castelele de pe Loara, și Sudul Franței cu Cannes și festivalul de film pe care-l găzduiește, și Napoleon, și generalul De Gaulle, și pictura impresionistă, înseamnă parfumuri, vinuri celebre, haute couture și Coco Chanel, Turul Franței, fotbalul francez cu Paris Saint Germain și Olympique Marseille, înseamnă TGV și multe, foarte multe lucruri care așteaptă să fie descoperite.

Pictura impresionistă a fost ilustrată printr-o expoziție amenajată în holul Parcului de Afaceri cu ilustrate din colecția colegei noastre Denisa Toma, cea care a alcătuit și slide show-ul. Au putut fi admirate tablouri celebre semnate Corot, Boudin, Manet, Monet, Degas, Seurat, Cezanne, Renoir, Gauguin, Van Gogh. De asemenea, sute de ilustrate din Franța, o colecție alcătuită cu mulți ani în urmă, au fost prezentate tinerilor care au urmărit cu interes imagini din Paris, Normandia, Bretagne, Provence, Pirinei, Valea Loarei etc.

Interesul elevilor a fost demonstrat și de răspunsurile corecte pe care le-au dat la cele peste 20 de întrebări ce le-au fost adresate din subiectul expus în slide show, răspunsuri răsplătite cu frumoase premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.

Ioan Sebastian Bara

Sărbătoarea Francofoniei

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a serbat, ca în fiecare an, Ziua Internaţională a Francofoniei printr-o manifestare culturală ce a avut loc în ziua de 20 martie 2013, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, în prezenţa unui public format din elevi ai liceelor devene. Manifestarea a început cu un moment artistic susținut de clasele a VIII-a și a XI-a ale Colegiului Tehnic „Transilvania” sub îndrumarea doamnei profesoare Mihaela Ciungu, după care, sub genericul Itinerar parizian, elevii au fost invitați la o plimbare pe Sena, ocazie cu care li s-au prezentat cele 37 de poduri și principalele monumente, atracții turistice aflate pe cele două maluri ale Senei.

Termenul de francofonie a apărut pentru prima dată în anul 1880 când geograful francez Onesime Reclus l-a utilizat în lucrarea sa Franța, Algeria și coloniile pentru a defini spațiul geografic în care se vorbește în principal limba franceză. În general, termenul francofonie, cu f mic, desemnează pe toți vorbitorii de limbă franceză, pe câtă vreme Francofonia înseamnă totalitatea guvernelor, a entităților statale care folosesc limba franceză ca limbă de comunicare. Din punct de vedere organizatoric, aceste state sunt reunite în Organizaţia Internaţională a Francofoniei, din care fac parte 200 de milioane de locuitori din întreaga lume şi 870 de milioane de persoane din cele 70 de state şi guverne ale acestei organizații. În ziua de 20 martie 1970 s-a semnat la Niamey, capitala Nigerului, Tratatul cu privire la crearea Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică (ACCT), entitate devenită azi Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF). De atunci, an de an, manifestările dedicate Francofoniei au devenit tot mai numeroase, iar solidaritatea dintre toţi cei care folosesc limba franceză ca mijloc de comunicare a fost tot mai intensă.

La mijlocul secolului XX, poetul Leopold Sedar Senghor, fostul preşedinte al Senegalului, a fost unul dintre arhitecţii mişcării francofone care a dobândit noi valenţe, devenind „o cultură care, depăşind barierele limbii, devine un mijloc prin care popoarele care o compun iau parte la civilizaţia universală”.

România, ţară în care limba franceză este studiată, preţuită şi cunoscută graţie originii noastre latine comune, a devenit membru observator al Organizației Internaționale a Francofoniei la reuniunea la vârf de la Versailles din 1991, iar în 1993, la următoarea reuniune, din Mauritius, ţara noastră a obţinut statutul de membru cu drepturi depline. În 2006 Bucureştiul a găzduit cel de-al XI-lea Sommet al Francofoniei, dedicat tehnologiilor informatice în educaţie, fiind prima oară când o ţară din Europa Centrală şi Răsăriteană găzduia o reuniune la vârf a Francofoniei.

De altfel, ţara noastră este cea mai importantă ţară francofonă din Europa Centrală şi de Est. Milioane de oameni din Europa, Africa, Asia, America, Oceania sărbătoresc, cu acest prilej, Francofonia, aducând astfel cel mai sincer şi mai profund omagiu limbii franceze şi civilizaţiei născute în spaţiul francofon. Acest spaţiu nu este doar o realitate geografică sau lingvistică, ci mult mai mult: este un spaţiu cultural ce îi reuneşte pe toţi cei care, oriunde s-ar afla, manifestă şi îşi exprimă apartenenţa la limba franceză şi la cultura francofonă.

Francofonia are patru mari obiective: promovarea limbii franceze şi  a diversităţii culturale şi lingvistice; promovarea păcii, a democraţiei şi  a drepturilor omului; susţinerea educaţiei, formării, învăţământului superior şi cercetării; dezvoltarea cooperării în serviciul dezvoltării durabile şi solidarităţii.

De peste două secole, legăturile României cu Franţa sunt excelente şi neîntrerupte, marcate de bune legături pe toate planurile: politic, cultural, ştiinţific. E bine să amintim aici rolul extraordinar de important jucat de tinerii intelectuali români care în secolul XIX au studiat la Paris şi apoi, odată reveniţi în patrie, au contribuit la înfăptuirea Unirii şi la crearea unui stat românesc modern. De secole, pentru români marea și veritabila cultură venea din Occident, în mod deosebit din Franţa.

Ca români, ne mândrim cu o galerie impresionantă de scriitori francofoni celebri, recunoscuţi drept nume importante ale culturii universale: Eugen Ionescu, Emil Cioran, Virgil Gheorghiu, Prinţesa Martha Bibescu, Panait Istrati, Mircea Eliade, Elena Văcărescu, Iulia Haşdeu, Tristan Tzara, Monica Lovinescu şi lista e departe de a fi încheiată.

Toate aceste personalităţi şi-au legat numele de capitala Franţei, de Paris. Acest oraș, Orașul-Lumină, a atras întotdeauna intelectualii români ca un nesecat focar de cultură și civilizație. Prezentarea de azi a fost o introducere în atmosfera de pe malurile Senei, cunoscând unele dintre cele mai importante monumente şi locuri din capitala Franţei.

Periplul parizian a fost urmărit cu interes de elevii cărora, la finalul prezentării, li s-au adresat 20 de întrebări legate de Paris și monumentele sale. Cele mai bune răspunsuri au fost răsplătite cu premii constând în diplôme și cărți oferite de Biblioteca noastră.

Ioan Sebastian Bara