De Ziua Internațională a Francofoniei, invitație la călătorie: Provence

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, și în parteneriat cu Liceul Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” Simeria și Centrul Cultural și de Creație al orașului Simeria, a marcat, ca în fiecare an, Ziua Internaţională a Francofoniei printr-o manifestare cultural-educativă ce s-a desfășurat la Sala de Conferințe a Parcului de Afaceri din Simeria în prezenţa unui public format în principal din elevi ai Liceului Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” din localitate, dar și din locuitori ai orașului interesați de această manifestare.

Sub genericul „Regiunile Franței”, doamna Denisa Toma a făcut o amplă prezentare a uneia dintre cele mai pitorești și mai atractive regiuni ale Franței, Provence, regiunea ce se întinde de la Alpi la țărmul Mediteranei, străjuită la vest de impunătorul fluviu Ron. 

Ziua Internaţională a Francofoniei, 20 martie, este o zi specială dedicată limbii franceze și vorbitorilor de limbă franceză din întreaga lume, ca un semn de prețuire și dragoste pentru limba și civilizația franceză, pentru cultura țărilor de expresie franceză, pentru prietenia și colaborarea între vorbitorii de limbă franceză din lume. De peste 20 de ani Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva organizează evenimente speciale menite să promoveze cultura și civilizația țărilor francofone, în mod deosebit a Franței, țară-fanion a Francofoniei. 

S-a făcut o complexă și bine documentată prezentare a regiunii Provence, un veritabil tezaur de frumusețe naturală, de vestigii istorice, de locuri ce amintesc momente din istoria și civilizația Franței, un punct de atracție pentru orice turist. Este o regiune în care soarele, marea, cerul, miresmele plantelor specifice, monumentele se îngemănează și dau naștere unui univers minunat.

Potrivit unei legende, atunci când Dumnezeu a creat soarele, pământul, munții și apele, a văzut că i-a mai rămas câte puțin din fiecare, așa că le-a luat, le-a pus laolaltă și toate au devenit Provence. Toate cele cinci simțuri ne sunt puse la o plăcută încercare în oricare colț de Provence am poposi: vedem, auzim, inspirăm miresme de plante și de parfum fabricat la Grasse, gustăm un vin Côtes du Rhône sau o bouillabaisse de Marsilia (ciorbă de pește), atingem zidul unui mas provensal (casă de piatră tipică acestor locuri), toate acestea fac din Provence un fel de paradis pământesc.

Fiecare localitate are un adevărat tezaur de monumente antice, de pe vremea colonizării romane, când regiunea se numea Provincia și era socotită a doua Romă. Orange, Nîmes, Narbonne, Saint Remy de Provence, Arles sunt doar câteva localități în care la tot pasul dai peste ruine romane, fiecare pas înseamnă o întâlnire cu istoria antică: amfiteatre, coloane, temple, apeducte (cel mai renumit și mai bine conservat este Pont du Gard).

Provence a atras întotdeauna pictorii cu lumina și vibrația nemaiîntâlnită a aerului, exact așa cum vedem în pânzele impresioniștilor. La Aix en Provence încă îl căutăm pe Cézanne, muntele Saint Victoire, care străjuiește orașul, ne duce cu gândul la marele pictor care a dedicat acestui munte zeci de pânze pictate din diverse unghiuri, la diferite momente ale zilei și ale anului.

Auguste Renoir, bătrân și bolnav, și-a trăit și el cele din urmă zile în Provence, la Cagnes sur Mère, unde și-a realizat ultimele pânze cu penelul legat de mâna bolnavă. 

În holul Parcului de Afaceri a fost amenajată o expoziție intitulată „Impresionismul – 150 de ani” cu imagini ale celor mai reprezentative pânze ale pictorilor impresioniști, dat fiind că în anul 2024 se împlinesc 150 de ani de la expoziția care a generat numele de „impresioniști” reprezentanților acestui curent artistic care a revoluționat pictura.

De asemenea, au fost expuse albume dintr-o colecție particulară cu ilustrate din majoritatea regiunilor Franței (Bretagne, Normandia, Pirinei, Valea Loarei, Paris).

În sală s-au aflat aproximativ 300 de elevi de la Liceul Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” Simeria, care au urmărit cu interes prezentarea.

În finalul manifestării, cei aflați în sală au răspuns la întrebări legate de prezentarea urmărită, cele mai bune răspunsuri fiind recompensate cu premii constând în cărți și diplome oferite de biblioteca județeană.

Ioan Sebastian Bara

Sărbătoarea Francofoniei

Și în acest an, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Liceul Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” Simeria și Parcul de Afaceri din Simeria, a organizat o manifestare cultural-educativă dedicată Zilei Internaționale a Francofoniei (20 martie). Evenimentul a avut loc în ziua de 17 martie 2022 în sala de conferințe a Parcului de Afaceri din Simeria.

Oricât de dificile ar fi momentele pe care le traversăm, nu am renunțat la manifestările noastre culturale devenite deja adevărate tradiții. Așa este și sărbătorirea Zilei Internaționale a Francofoniei. Avem nevoie de cultură, avem nevoie de momente care ne îmbogățesc spiritual.

Cultura și civilizația Franței au atras întotdeauna admirația și interesul românilor, Franța este țara care a fost mereu alături de România în momente cruciale din istoria noastră. Astăzi, în lume, limba franceză este a patra limbă vorbită, după limbile engleză, chineză și hindi. Cu toate că, în era digitalizării, limba franceză a pierdut destul de mult mai ales din interesul tinerilor, orice încercare de a face cunoscute valorile și simbolurile Franței este binevenită. Pe acest raționament a fost alcătuită și prezentarea noastră cu tema „Franța de la A la Z”.

Prezentarea a trecut în revistă unele dintre cele mai reprezentative, mai emblematice noțiuni, personalități, monumente, manifestări legate de cultura și istoria Franței. Participanților în sală li s-a prezentat un alfabet francez mai aparte, care a pornit de la cuvântul amitié, așa cum îl știu milioanele de iubitori ai cărții lui Antoine de Saint Exupery, „Micul prinț”, și apoi, literă cu literă, s-a vorbit despre Balzac, bacalaureat (apărut prima oară în Franța napoleoniană), cafenelele Parisului, castelele de pe Loara, catedrala din Chartres, celebrul bulevard Champs Elysées, Alexandre Dumas și Alain Delon, turnul Eiffel, brânzeturile franțuzești, pictorul Paul Gauguin, scriitorul Victor Hugo și regele Henric al IV-lea, haute couture și Coco Chanel, pictorii impresioniști, Domul Invalizilor din Paris și Jeanne d’Arc, eroina Franței, enciclopedia „Larousse” și colecția Le Livre de poche, muzeul Luvru și „Marseieza”, Napoleon și catedrala Notre Dame, Muzeul Orsay și celebrele parfumuri franțuzești, Paris și Provence, Edith Piaff și Quatorze juillet (14 iulie, Ziua națională), scriitorii Rabelais, Rimbaud, dar și turneul de tenis de la Rolland Garros, catedrala pariziană Sainte Chapelle, pictorul nefericit Toulouse Lautrec, dar și Turul Franței, palatul Versailles, Jules Verne, vinurile franțuzești și, în sfârșit, romancierul Emile Zola. Enumerarea nu e nici pe departe completă, nici nu a încercat să fie, dar ea a dorit să ofere o imagine cât mai apropiată de ceea ce înseamnă Franța pentru noi toți.

Această imagine a fost completată cu o expoziție de pictură, cărți poștale ilustrate din Franța aflate în colecția particulară a doamnei Denisa Toma și cărți în limba franceză.

Pentru un plus de culoare, prezentarea a fost însoțită și de exemplificări muzicale, cei prezenți au putut asculta „Marseieza” și o melodie interpretată de Edit Piaff.

La final, celor prezenți în sală li s-au adresat întrebări, răspunsurile corecte fiind răsplătite cu premii constând în cărți și cu diplome oferite de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva. 

Ioan Sebastian Bara

Ziua Internațională a Francofoniei, sărbătorită la Simeria

În fiecare an, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva consacră o manifestare cultural-educativă specială Zilei Internaționale a Francofoniei, sărbătorite la 20 martie.

Termenul de francofonie a apărut pentru prima dată în anul 1880 când geograful francez Onesime Reclus l-a utilizat în lucrarea sa Franța, Algeria și coloniile pentru a defini spațiul geografic în care se vorbește în principal limba franceză. Din punct de vedere organizatoric, aceste state sunt reunite în Organizaţia Internaţională a Francofoniei. În urmă cu 47 de ani, în această zi a anului 1970, 21 de state cu populație vorbitoare de limbă franceză au semnat la Nyamey, capitala Nigerului, Tratatul cu privire la crearea Agenției de Cooperare Culturală și Tehnică (ACCT), prima organizație interguvernamentală francofonă devenită în anul 2005 Organizația Internațională a Francofoniei (OIF). Printre „părinții fondatori” ai acestei organizații s-au numărat președintele de atunci al statului Senegal, poetul Leopold Sedar Senghor, președintele Tunisiei, Habib Bourgiba, prințul Norodom Sihanouk al Cambodgiei.

Francofonia este liantul care îi unește pe toți cei care iubesc și admiră limba franceză, care folosesc această limbă pentru a stabili noi punți de legătură între locuitorii din țările în care limba franceză este limbă oficială sau este vorbită de un mare număr de locuitori. Țări francofone există pe toate continentele, însuși simbolul Francofoniei este un cerc cu cinci secțiuni divers colorate care, asemenea cercurilor olimpice, simbolizeză continentele pe care se vorbește limba franceză: din Europa, unde Franța este cea mai importantă țară francofonă, în America și Asia de Sud-Est, din Africa până în Oceania.

În fiecare an, la 20 martie, milioane de oameni din lume sărbătoresc Francofonia, aducând astfel cel mai sincer şi mai profund omagiu limbii franceze, Franței şi civilizaţiei născute în spaţiul francofon. Acest spaţiu nu este doar o realitate geografică sau lingvistică, ci mult mai mult: este un spaţiu cultural ce îi reuneşte pe toţi cei care, oriunde s-ar afla, manifestă şi îşi exprimă apartenenţa la limba franceză şi la cultura francofonă.

România, ţară în care limba franceză este studiată, preţuită şi cunoscută graţie originii noastre latine comune, a devenit membră a Organizației Internaționale a Francofoniei în anul 1993. De altfel, ţara noastră este cea mai importantă ţară francofonă din Europa centrală şi de est. De peste două secole, legăturile României cu Franţa sunt excelente şi neîntrerupte, desfășurate pe numeroase planuri: politic, cultural, ştiinţific. E bine să amintim aici rolul extraordinar de important jucat de tinerii intelectuali români care în secolul XIX au studiat la Paris şi apoi, odată reveniţi în patrie, au contribuit la înfăptuirea Unirii şi la crearea unui stat românesc modern. De secole, pentru români, marea și veritabila cultură venea din Occident, în mod deosebit din Franţa.

Franța este inima francofoniei, este țara cu o civilizație și o cultură care au strălucit secole la rând. Pentru România, Franța a reprezentat întotdeauna un model și un veritabil sprijin în marile momente ale istoriei noastre.

Manifestarea pe care Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva în parteneriat cu Agenția de Dezvoltare Economico-Socială a județului Hunedoara au dedicat-o în acest an Francofoniei a avut loc în noua și eleganta sală de festivități a Parcului de Afaceri din Simeria, publicul fiind alcătuit în principal din elevi de la Colegiul Tehnic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” din oraș.

Programul a fost deschis de elevii Colegiului Tehnic „Transilvania” din Deva, pregătiți de doamna profesoară Mihaela Boroacă, care au oferit un potpuriu de cântece franțuzești foarte cunoscute: „La vie en rose”, „Je ne regrette rien”, „Alleluia” și „Je t’aime autant” (Caruso în limba franceză).

A urmat o amplă prezentare pe tema Simbolurile Franței. Suita de imagini  s-a dorit un răspuns la întrebarea: care sunt imaginile, personalitățile, simbolurile care ar trebui să vină în mintea oricui atunci când se gândește la Franța? Au fost prezentate mai întâi, prin imagini sugestive, simbolurile oficiale: tricolorul Franței, cocoșul galic, sărbătoarea națională, 14 iulie, originile ei, imnul Franței – Marseilleza – care a și răsunat pe fundal, deviza „Libérté, Egalité, Fraternité”. Au urmat locuri emblematice, în primul rând Parisul: deviza orașului, catedrala Notre Dame, arcurile de triumf, podurile de pe Sena, Place de la Concorde, Champs Elysées, Domul invalizilor, muzeul Luvru, Sorbona, Montmartre, cafenelele romantice – tot atâtea locuri ce nu pot lipsi din itinerariul cuiva care vrea să viziteze Parisul.

Au urmat imagini care au relevat faptul că Franța înseamnă și Palatul Versailles, și castelele de pe Loara, și Sudul Franței cu Cannes și festivalul de film pe care-l găzduiește, și Napoleon, și generalul De Gaulle, și pictura impresionistă, înseamnă parfumuri, vinuri celebre, haute couture și Coco Chanel, Turul Franței, fotbalul francez cu Paris Saint Germain și Olympique Marseille, înseamnă TGV și multe, foarte multe lucruri care așteaptă să fie descoperite.

Pictura impresionistă a fost ilustrată printr-o expoziție amenajată în holul Parcului de Afaceri cu ilustrate din colecția colegei noastre Denisa Toma, cea care a alcătuit și slide show-ul. Au putut fi admirate tablouri celebre semnate Corot, Boudin, Manet, Monet, Degas, Seurat, Cezanne, Renoir, Gauguin, Van Gogh. De asemenea, sute de ilustrate din Franța, o colecție alcătuită cu mulți ani în urmă, au fost prezentate tinerilor care au urmărit cu interes imagini din Paris, Normandia, Bretagne, Provence, Pirinei, Valea Loarei etc.

Interesul elevilor a fost demonstrat și de răspunsurile corecte pe care le-au dat la cele peste 20 de întrebări ce le-au fost adresate din subiectul expus în slide show, răspunsuri răsplătite cu frumoase premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.

Ioan Sebastian Bara

Sărbătoarea Francofoniei

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a serbat, ca în fiecare an, Ziua Internaţională a Francofoniei printr-o manifestare culturală ce a avut loc în ziua de 20 martie 2013, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, în prezenţa unui public format din elevi ai liceelor devene. Manifestarea a început cu un moment artistic susținut de clasele a VIII-a și a XI-a ale Colegiului Tehnic „Transilvania” sub îndrumarea doamnei profesoare Mihaela Ciungu, după care, sub genericul Itinerar parizian, elevii au fost invitați la o plimbare pe Sena, ocazie cu care li s-au prezentat cele 37 de poduri și principalele monumente, atracții turistice aflate pe cele două maluri ale Senei.

Termenul de francofonie a apărut pentru prima dată în anul 1880 când geograful francez Onesime Reclus l-a utilizat în lucrarea sa Franța, Algeria și coloniile pentru a defini spațiul geografic în care se vorbește în principal limba franceză. În general, termenul francofonie, cu f mic, desemnează pe toți vorbitorii de limbă franceză, pe câtă vreme Francofonia înseamnă totalitatea guvernelor, a entităților statale care folosesc limba franceză ca limbă de comunicare. Din punct de vedere organizatoric, aceste state sunt reunite în Organizaţia Internaţională a Francofoniei, din care fac parte 200 de milioane de locuitori din întreaga lume şi 870 de milioane de persoane din cele 70 de state şi guverne ale acestei organizații. În ziua de 20 martie 1970 s-a semnat la Niamey, capitala Nigerului, Tratatul cu privire la crearea Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică (ACCT), entitate devenită azi Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF). De atunci, an de an, manifestările dedicate Francofoniei au devenit tot mai numeroase, iar solidaritatea dintre toţi cei care folosesc limba franceză ca mijloc de comunicare a fost tot mai intensă.

La mijlocul secolului XX, poetul Leopold Sedar Senghor, fostul preşedinte al Senegalului, a fost unul dintre arhitecţii mişcării francofone care a dobândit noi valenţe, devenind „o cultură care, depăşind barierele limbii, devine un mijloc prin care popoarele care o compun iau parte la civilizaţia universală”.

România, ţară în care limba franceză este studiată, preţuită şi cunoscută graţie originii noastre latine comune, a devenit membru observator al Organizației Internaționale a Francofoniei la reuniunea la vârf de la Versailles din 1991, iar în 1993, la următoarea reuniune, din Mauritius, ţara noastră a obţinut statutul de membru cu drepturi depline. În 2006 Bucureştiul a găzduit cel de-al XI-lea Sommet al Francofoniei, dedicat tehnologiilor informatice în educaţie, fiind prima oară când o ţară din Europa Centrală şi Răsăriteană găzduia o reuniune la vârf a Francofoniei.

De altfel, ţara noastră este cea mai importantă ţară francofonă din Europa Centrală şi de Est. Milioane de oameni din Europa, Africa, Asia, America, Oceania sărbătoresc, cu acest prilej, Francofonia, aducând astfel cel mai sincer şi mai profund omagiu limbii franceze şi civilizaţiei născute în spaţiul francofon. Acest spaţiu nu este doar o realitate geografică sau lingvistică, ci mult mai mult: este un spaţiu cultural ce îi reuneşte pe toţi cei care, oriunde s-ar afla, manifestă şi îşi exprimă apartenenţa la limba franceză şi la cultura francofonă.

Francofonia are patru mari obiective: promovarea limbii franceze şi  a diversităţii culturale şi lingvistice; promovarea păcii, a democraţiei şi  a drepturilor omului; susţinerea educaţiei, formării, învăţământului superior şi cercetării; dezvoltarea cooperării în serviciul dezvoltării durabile şi solidarităţii.

De peste două secole, legăturile României cu Franţa sunt excelente şi neîntrerupte, marcate de bune legături pe toate planurile: politic, cultural, ştiinţific. E bine să amintim aici rolul extraordinar de important jucat de tinerii intelectuali români care în secolul XIX au studiat la Paris şi apoi, odată reveniţi în patrie, au contribuit la înfăptuirea Unirii şi la crearea unui stat românesc modern. De secole, pentru români marea și veritabila cultură venea din Occident, în mod deosebit din Franţa.

Ca români, ne mândrim cu o galerie impresionantă de scriitori francofoni celebri, recunoscuţi drept nume importante ale culturii universale: Eugen Ionescu, Emil Cioran, Virgil Gheorghiu, Prinţesa Martha Bibescu, Panait Istrati, Mircea Eliade, Elena Văcărescu, Iulia Haşdeu, Tristan Tzara, Monica Lovinescu şi lista e departe de a fi încheiată.

Toate aceste personalităţi şi-au legat numele de capitala Franţei, de Paris. Acest oraș, Orașul-Lumină, a atras întotdeauna intelectualii români ca un nesecat focar de cultură și civilizație. Prezentarea de azi a fost o introducere în atmosfera de pe malurile Senei, cunoscând unele dintre cele mai importante monumente şi locuri din capitala Franţei.

Periplul parizian a fost urmărit cu interes de elevii cărora, la finalul prezentării, li s-au adresat 20 de întrebări legate de Paris și monumentele sale. Cele mai bune răspunsuri au fost răsplătite cu premii constând în diplôme și cărți oferite de Biblioteca noastră.

Ioan Sebastian Bara