Vladimir Nabokov, o personalitate fascinantă

Printre personalitățile importante comemorate în luna aprilie se numără și marele scriitor rus Vladimir Nabokov căruia Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, i-a dedicat o manifestare cultural-educativă specială. În ziua de 22 aprilie, sub genericul „Vladimir Nabokov – Omul la răscrucea istoriei. 125 de ani de la nașterea scriitorului” a fost organizată în Sala Mare a Teatrului de Artă Deva o amplă și bine documentată prezentare a acestei mari personalități a literaturii universale din prima jumătate a secolului XX. La manifestare au luat parte elevi de la liceele și colegiile naționale din Deva.

Ca de obicei, tema aleasă a avut drept scop prezentarea unei personalități culturale pe care elevii nu o studiază la orele de școală, pe de o parte, și, pe de altă parte, am dorit să stimulăm în acest fel gustul pentru lecturile de bună calitate ale elevilor.

Vladimir Nabokov este o personalitate foarte importantă a culturii universale, un scriitor de origine rusă care și-a scris o mare parte din operă în limbile rusă și engleză. În dreptul numelui său, ca ocupație, se află un șir lung de profesii, preocupări, domenii de interes: romancier, poet, traducător, dramaturg, scenarist, critic literar, jurnalist, entomolog, jucător și teoretician al jocului de șah, profesor universitar. Este profilul impresionant al unei personalități copleșitoare prin anvergura preocupărilor și vocea excepțională al unui scriitor care s-a exprimat în mai multe limbi cu același talent.

Născut în orașul Sankt Petersburg, într-o familie de intelectuali și nobili ruși, Vladimir Nabokov a fost nevoit să ia calea exilului după instaurarea la putere, în 1917, a regimului bolșevic condus de Lenin. Perfect cunoscător al limbilor engleză, germană și franceză, odată ajuns în Occident (în Germania, apoi în Franța și S.U.A.), Nabokov și-a scris opera literară în  limba engleză, după ce debutase cu romane, poeme, drame scrise în limba rusă.

La 15 ani i-a apărut la Sankt Petersburg primul volum de versuri, iar primul roman, Mașenka, scris în limba rusă, a văzut lumina tiparului la Berlin și este romanul pe care l-a îndrăgit cel mai mult, după propria declarație, unul dintre cele mai reușite romane de dragoste. 

Nostalgia și dorul după copilăria și adolescența petrecute în Rusia natală le-a pus în paginile emoționante ale romanului-confesiune Vorbește, memorie.

Dintre cele mai renumite romane ale lui Nabokov amintim: în limba rusă Mașenka, Apărarea Lujin, Ochiul, Darul, Disperare, Invitație la eșafod, Lucruri transparente etc.,iar în limba engleză Ada sau ardoarea, Lolita, Pnin, Foc palid etc.  

De asemenea, a tradus în engleză poemul Evgheni Oneghin de Pușkin și Un erou al timpului nostru, de Lermontov. În limba rusă a tradus din Shakespeare, Goethe, Musset, Lewis Carroll. De asemenea, printre lucrările sale de critică literară se remarcă studiul despre creația lui Gogol, unul dintre cei mai importanți prozatori ruși pe care Nabokov l-a admirat mult. 

A avut o mare pasiune pentru fluturi și a fost un competent entomolog, studiind îndelung aceste delicate ființe.

Romanele lui Vladimir Nabokov s-au bucurat de un uriaș succes datorită stilului cu totul aparte, inovativ și încărcat de semnificații care se dezvăluie pe măsură ce cititorul decriptează toate straturile scriiturii. Cărțile scrise de Nabokov nu sunt o lectură facilă, ele cer o anumită familiarizare cu tehnica frazei, cu stilul său care la prima vedere pare ermetic, dar în final cititorul este atras de frumusețea limbii și de talentul excepțional al scriitorului de a jongla cu cuvintele unor limbi pe care le stăpânește perfect.

Celebritatea mondială a cunoscut-o cu romanul Lolita, apărut în 1955 la Paris, unde a scandalizat moravurile vremii, carte ce a rămas în literatura universală ca o capodoperă, o așa-numită „carte cult”.

Prezentarea vieții și operei lui Vladimir Nabokov s-a făcut în așa fel încât liceenilor aflați în sală să li se stârnească interesul față de opera acestui mare scriitor și să aibă curiozitatea de a citi și înțelege un alt fel de literatură, deloc facilă, și să treacă pragul bibliotecii noastre pentru a împrumuta cărțile acestui mare scriitor.

Ca de obicei, în finalul prezentării au fost adresate întrebări celor prezenți în sală, iar răspunsurile corecte au fost răsplătite cu premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva.

Ioan Sebastian BARA

De Ziua Internațională a Francofoniei, invitație la călătorie: Provence

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, și în parteneriat cu Liceul Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” Simeria și Centrul Cultural și de Creație al orașului Simeria, a marcat, ca în fiecare an, Ziua Internaţională a Francofoniei printr-o manifestare cultural-educativă ce s-a desfășurat la Sala de Conferințe a Parcului de Afaceri din Simeria în prezenţa unui public format în principal din elevi ai Liceului Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” din localitate, dar și din locuitori ai orașului interesați de această manifestare.

Sub genericul „Regiunile Franței”, doamna Denisa Toma a făcut o amplă prezentare a uneia dintre cele mai pitorești și mai atractive regiuni ale Franței, Provence, regiunea ce se întinde de la Alpi la țărmul Mediteranei, străjuită la vest de impunătorul fluviu Ron. 

Ziua Internaţională a Francofoniei, 20 martie, este o zi specială dedicată limbii franceze și vorbitorilor de limbă franceză din întreaga lume, ca un semn de prețuire și dragoste pentru limba și civilizația franceză, pentru cultura țărilor de expresie franceză, pentru prietenia și colaborarea între vorbitorii de limbă franceză din lume. De peste 20 de ani Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva organizează evenimente speciale menite să promoveze cultura și civilizația țărilor francofone, în mod deosebit a Franței, țară-fanion a Francofoniei. 

S-a făcut o complexă și bine documentată prezentare a regiunii Provence, un veritabil tezaur de frumusețe naturală, de vestigii istorice, de locuri ce amintesc momente din istoria și civilizația Franței, un punct de atracție pentru orice turist. Este o regiune în care soarele, marea, cerul, miresmele plantelor specifice, monumentele se îngemănează și dau naștere unui univers minunat.

Potrivit unei legende, atunci când Dumnezeu a creat soarele, pământul, munții și apele, a văzut că i-a mai rămas câte puțin din fiecare, așa că le-a luat, le-a pus laolaltă și toate au devenit Provence. Toate cele cinci simțuri ne sunt puse la o plăcută încercare în oricare colț de Provence am poposi: vedem, auzim, inspirăm miresme de plante și de parfum fabricat la Grasse, gustăm un vin Côtes du Rhône sau o bouillabaisse de Marsilia (ciorbă de pește), atingem zidul unui mas provensal (casă de piatră tipică acestor locuri), toate acestea fac din Provence un fel de paradis pământesc.

Fiecare localitate are un adevărat tezaur de monumente antice, de pe vremea colonizării romane, când regiunea se numea Provincia și era socotită a doua Romă. Orange, Nîmes, Narbonne, Saint Remy de Provence, Arles sunt doar câteva localități în care la tot pasul dai peste ruine romane, fiecare pas înseamnă o întâlnire cu istoria antică: amfiteatre, coloane, temple, apeducte (cel mai renumit și mai bine conservat este Pont du Gard).

Provence a atras întotdeauna pictorii cu lumina și vibrația nemaiîntâlnită a aerului, exact așa cum vedem în pânzele impresioniștilor. La Aix en Provence încă îl căutăm pe Cézanne, muntele Saint Victoire, care străjuiește orașul, ne duce cu gândul la marele pictor care a dedicat acestui munte zeci de pânze pictate din diverse unghiuri, la diferite momente ale zilei și ale anului.

Auguste Renoir, bătrân și bolnav, și-a trăit și el cele din urmă zile în Provence, la Cagnes sur Mère, unde și-a realizat ultimele pânze cu penelul legat de mâna bolnavă. 

În holul Parcului de Afaceri a fost amenajată o expoziție intitulată „Impresionismul – 150 de ani” cu imagini ale celor mai reprezentative pânze ale pictorilor impresioniști, dat fiind că în anul 2024 se împlinesc 150 de ani de la expoziția care a generat numele de „impresioniști” reprezentanților acestui curent artistic care a revoluționat pictura.

De asemenea, au fost expuse albume dintr-o colecție particulară cu ilustrate din majoritatea regiunilor Franței (Bretagne, Normandia, Pirinei, Valea Loarei, Paris).

În sală s-au aflat aproximativ 300 de elevi de la Liceul Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” Simeria, care au urmărit cu interes prezentarea.

În finalul manifestării, cei aflați în sală au răspuns la întrebări legate de prezentarea urmărită, cele mai bune răspunsuri fiind recompensate cu premii constând în cărți și diplome oferite de biblioteca județeană.

Ioan Sebastian Bara

Bibliotecile anului 2023

Au trecut deja 14 ani de când Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara a lansat această competiție profesională între bibliotecile publice hunedorene, „Bibliotecile anului”. Ne-am propus atunci să creăm o modalitate eficientă de stimulare a activității bibliotecilor, de a le atrage într-un concurs care, deși nu este dotat cu premii materiale, stimulează spiritul de emulație între toți cei care lucrează în lumea fascinantă a cărții.

Pe măsură ce anii au trecut, concursul a devenit tot mai incitant, tot mai așteptat, iar colegii mei bibliotecari au devenit tot mai implicați în viața bibliotecii, dar și tot mai prezenți în tot ceea ce înseamnă viața localității. 

Ne-am văzut din nou, după un an, ca să recompensăm, după o bine chibzuită evaluare, munca de un an a celei mai bune biblioteci municipale, orășenești și comunale din județul Hunedoara. Premiile acordate de noi au doar o frumoasă valoare de simbol, sunt un semn că apreciem activitatea bibliotecilor, modul în care bibliotecarii se racordează permanent la tot ce e nou.

Întâlnirile noastre sunt întâlniri de suflet, ne împărtășim impresii, ne consultăm, simțim că am devenit cu timpul o mare familie. Îmi place să cred că suntem cu adevărat o mare familie unită, o familie în care ne simțim bine, ne sfătuim, ne ascultăm unii pe alții, ne bucurăm unii pe alții.

Avem cu toții o profesiune nobilă, aceea de a aduce lumina cărții în inimile și mințile a cât mai multor membri ai comunităților noastre. Iar colegii mei își îndeplinesc cu adevărat profesionalism și cu dăruire această minunată vocație, aceea de bibliotecar.

Și în anul 2023 bibliotecile publice din județul Hunedoara au dovedit responsabilitate și respect față de profesiune, bibliotecarii reușind să se integreze cu succes noilor provocări reprezentate de pătrunderea internetului în activitatea de zi cu zi.

Nu mai putem concepe viața unei biblioteci în afara comunicării și a informării prin internet. Știm foarte bine că a nu ține pasul cu tot ce presupune era digitalizării înseamnă condamnare la excludere, la marginalizare și la incapacitatea de a fi de folos comunității locale.

Ca și până acum, criterii precum calitatea activității fiecărui bibliotecar, aptitudinile de bun organizator și comunicator, grija faţă de bibliotecă, capacitatea bibliotecarilor de a atrage cât mai mulţi cititori, spiritul de iniţiativă în organizarea unor acțiuni cât mai interesante și utile pentru locuitorii comunităţii locale în care funcționează biblioteca, gama cât mai variată de servicii oferite utilizatorilor bibliotecii, transmiterea de informații culturale pe paginile de socializare etc., au avut importanță în decernarea trofeelor pe anul 2023.  

Și în acest an, în ziua de 7  martie 2024, la Sala de Lectură a Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, a fost organizată manifestarea „Bibliotecile anului”, în cadrul căreia a avut loc o frumoasă festivitate de premiere a bibliotecilor publice care au ocupat locuri fruntașe în această competiție anuală.

Anul acesta, într-o ambianță primitoare și caldă, festivitatea de premiere a început prin cuvinte de deschidere rostite de primarul comunei Beriu, Emil Moise Bîc, primarul comunei Râu de Mori, Flaviu Dilertea, și viceprimarul municipiului Orăștie, Ovidiu Cristian Hendrea.

Am analizat cu atenție și obiectivitate munca fiecărei biblioteci publice în anul 2023 și am avut o reprezentare destul de exactă a acestei activități.

Astăzi, când tragem linie și facem o evaluare, pot să vă mărturisesc că am un sentiment de bucurie și speranță deoarece avem în județ biblioteci, bibliotecari de care suntem mândri. 

După evaluarea rezultatelor obținute, în funcție de criteriile stabilite, pe „podiumul de premiere” au urcat următoarele biblioteci:

–          La categoria biblioteci municipale:

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ „SEBASTIAN BORNEMISA” ORĂȘTIE;

–           La categoria biblioteci orășenești:

BIBLIOTECA ORĂȘENEASCĂ URICANI;

–           La categoria biblioteci comunale:

BIBLIOTECA COMUNALĂ BARU,

BIBLIOTECA COMUNALĂ BERIU,

BIBLIOTECA COMUNALĂ RÂU DE MORI.

Cu acest prilej am acordat și o diplomă de excelență unor bibliotecari care s-au remarcat în mod deosebit prin activitate și implicare în existența comunității locale, iar diploma am oferit-o în semn de prețuire pentru munca desfășurată de-a lungul unei vieți, cu competență și mult suflet.

Anul acesta, diploma de excelență am acordat-o colegelor noastre: Delia Grosu, bibliotecară la Biblioteca Municipală Petroșani, Mihaela Luminița Tarpan, bibliotecară la Biblioteca Comunală Vălișoara, și Elena Lazăr, bibliotecară la Biblioteca Comunală Cârjiți.

I-am felicitat pe câștigătorii din acest an ai concursului interbibliotecar și mi-am exprimat respectul și admirația pentru felul în care bibliotecarii hunedoreni își onorează profesia.

Felicit bibliotecile câștigătoare, felicit toți bibliotecarii. Ne pregătim de pe acum pentru viitoarea ediție a concursului Bibliotecile anului. 

Deviza noastră a fost, este și va fi aceeași: „Toți pentru bibliotecă, biblioteca pentru toți!

Ioan Sebastian Bara

Întâlnirea cu Eminescu

Așa cum face în fiecare an, și în miezul lunii ianuarie 2024, la 15 ianuarie, de ziua lui Eminescu, Ziua Culturii Naționale, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, i-a invitat pe toți iubitorii de poezie, pe toți cei care îl prețuiesc pe marele nostru poet să ia parte la suita de manifestări organizate pentru a-i cinsti memoria.

Și în acest an, toți cei care iubesc, cunosc și respectă creația lui Mihai Eminescu, cei care îi iubesc versul fără pereche, s-au întâlnit la locul devenit de acum tradițional: statuia poetului din Parcul Cetății. Vers și muzică au răsunat și în acest 15 ianuarie lângă statuia poetului nostru național. 

Anul acesta, cea de-a XV-a ediție a manifestării Eminesciana am situat-o sub genericul Eminescu sau infinitul poeziei, un citat preluat dintr-un studiu al criticului literar Garabet Ibrăileanu. Acesta compară senzația de infinit, de nesfârșire pe care o generează muzica de aleasă calitate cu bucuria pe care o trăim atunci când citim, când auzim o poezie scrisă de Mihai Eminescu. Această bucurie fără margini se face simțită de aproape 150 de ani, de când pe cerul literaturii române a apărut și strălucește astrul numit Mihai Eminescu.

Ca întotdeauna, momentele artistice oferite celor prezenți la omagierea lui Eminescu de către artiști plini de har și sensibilitate au fost de un înalt nivel, pătrunse de o emoționantă simțire. 

În prima parte a zilei, la statuia lui Eminescu din Parcul Municipal „Cetate” Deva, manifestările au fost deschise de managerul bibliotecii județene, care a salutat prezența la acest eveniment a președintelui Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, a administratorului public al Consiliului Județean Hunedoara, Costel Avram, a reprezentanților instituțiilor de cultură și de învățământ devene, a scriitorilor hunedoreni, a elevilor și a tuturor participanților la eveniment. Conducerea Consiliului Județean Hunedoara a ținut să onoreze așa cum se cuvine, cu respect și prețuire, memoria marelui nostru poet și a împărtășit împreună cu noi toți emoția acestor momente speciale. Suntem recunoscători Consiliului Județean Hunedoara, președintelui Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, și administratorului public al Consiliului Județean Hunedoara, Costel Avram, pentru sprijinul permanent pe care îl acordă instituției noastre, pentru faptul că sunt interesați de activitățile noastre culturale și înțeleg importanța tot mai mare pe care o are biblioteca publică în viața comunității.

Prietenii noștri de la Oradea, membrii Fundației Rock Filarmonica, ne-au prezentat momentul intitulat „Sonetul muzical eminescian” – în interpretarea artiștilor Florian Chelu Madeva, Alexandrina Chelu-Schorr și Florin Petroniu Avram, care a inclus sonete eminesciene ilustrate muzical cu talent și sensibilitate. Sonetele marelui nostru poet au fost așezate pe muzică de muzicianul și compozitorul Florian Chelu Madeva, în cadrul unui proiect inedit, de o incontestabilă valoare artistică. Au fost prezentate câteva dintre cele mai frumoase sonete muzicale eminesciene, mai ales cele mai puțin cunoscute, inclusiv satirice.

„Doina, dorul și sufletul românesc transpuse în cântec” a fost genericul următorului număr artistic susținut de mult îndrăgitul artist, solistul vocal Cristian Fodor. Fiecare cântec pe care l-a interpretat ne-a adus bucurie și emoție în suflet prin trăirea extraordinară cu care a tălmăcit minunatele versuri eminesciene cu vocea lui caldă, profundă, cultivată. 

Întâlnirea din parc s-a încheiat cu depunerea de flori la statuia lui Mihai Eminescu.

În continuare la Sala de Lectură a bibliotecii, o serie de poeți cunoscuți și îndrăgiți, prieteni vechi ai bibliotecii noastre, Camelia Ardelean, Marioara Ardelean, Andrei Caucar, Nicolae Crepcia, Ianina-Ulpia Cupșan Morar, Valentin David, Viorica Dobocan, Dumitru Dumitrescu, Dorel Neamțu, Doina Nelega, Dorin Olariu, Carmen Pinte, Paulina Popa, Maria Sângerean-Sibioara, Dumitru Tâlvescu, Ana Tricu, Victor Vaida, Ioan Vasiu, au susținut un recital de poezie.

 La Sala „Europa” din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara, s-a desfășurat concursul intitulat  „Eminescu – Muntele fără poteci”, între elevii de la colegiile și liceele din Deva pe subiecte legate de viața și creația marelui nostru poet.

La concurs au luat parte elevi de la colegiile și liceele din Deva: Colegiul Național „Decebal”, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, Liceul cu Program Sportiv „Cetate”, Liceul de Arte „Sigismund Toduță”, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”, Liceul Tehnologic „Transilvania”, Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”.

Echipelor de elevi li s-au adresat întrebări legate de viața, opera și receptarea lui Eminescu. Juriul concursului a fost format din: Ioan Sebastian Bara, managerul bibliotecii județene, Diana Ferencz, bibliotecară, Camelia Mestecănean, bibliotecară și Mihaela Țoța, bibliotecară. După verificarea răspunsurilor, au fost declarate câștigătoare următoarele echipe, aparținând colegiilor/liceelor din Deva:

Locul I: Colegiul Național „Decebal”,

Locul II: Liceul Tehnologic „Transilvania”,

Locul III: Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”.

Câștigătorilor li s-au oferit diplome, trofee și cărți din partea bibliotecii județene, iar fiecare elev concurent a primit câte o diplomă de participare și cărți.

De asemenea, în incinta bibliotecii, la Sala de Lectură, a fost organizată expoziție de carte din opera lui Mihai Eminescu, zecile de volume din patrimoniul bibliotecii fiind o dovadă a aprecierii de care creația lui Eminescu  s-a bucurat întotdeauna, indiferent de vremuri.

Ne-a bucurat prezența, pe durata întregului program, a prietenilor dintotdeauna, a scriitorilor – poeți și prozatori, jurnaliști și alți oameni de cultură – care mereu au fost alături de biblioteca noastră pe care au simțit-o și o simt, pe bună dreptate, ca pe a doua lor casă. 

Au fost alături de noi dascălii, profesorii care au știut întotdeauna să sădească în sufletele elevilor dragostea pentru literatura română, pentru creația marilor noștri scriitori, pentru Eminescu în primul rând. Merită întreaga noastră prețuire și recunoștință.

Numărul mare de participanți la acest eveniment evocator al lui Mihai Eminescu ne-a întărit din nou convingerea că Poetul e nemuritor și va rămâne veșnic în inimile românilor de pretutindeni.

Ioan Sebastian Bara

Primăvara poeților hunedoreni

Cum altfel ne-am fi putut întâlni cu primăvara care a venit, cum altfel i-am fi putut deschide porțile inimilor noastre dacă nu dedicând ceasuri speciale poeziei? Am serbat, așadar, și în acest an, Ziua Internațională a Poeziei împreună, creatorii de poezie și iubitorii ei. Cei care au stabilit ca ziua de 21 martie să fie ziua poeziei din întreaga lume au avut în vedere, sigur, emoția și bucuria pe care le simțim de îndată ce renaște întreaga natură. De aceea și noi, în această zi am fost împreună, am lăsat în urmă răsufletul rece al iernii și am privit cu speranțe renăscute spre viața care nu încetează să palpite în fiecare colț de natură.

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Asociația Oamenilor de Cultură și Artă din Județul Hunedoara, a încheiat, așadar, seria activităților culturale organizate în luna martie cu o manifestare artistică dedicată Zilei Internaționale a Poeziei. În această zi, 21 martie, la Sala de Lectură a bibliotecii, a avut loc o emoționantă întâlnire cu poeți hunedoreni care au prezentat publicului un florilegiu de poezii din creația proprie. Moderatorul manifestării a fost cunoscutul jurnalist Tiberiu Vințan, om de aleasă cultură și bun cunoscător al poeților hunedoreni, care a ghidat publicul prin universul plin de farmec al poeziei.

Ne-am bucurat de prezența domnului Costel Avram, administrator public în cadrul Consiliului Județean Hunedoara, prieten bun al bibliotecii, iubitor de cultură, care este mereu alături de noi și ne sprijină în organizarea activităților culturale. Cu acest prilej, domnul Costel Avram a făcut un gest impresionant, înmânând din partea Consiliului Județean Hunedoara poetei Elisabeta Bogățan o Diplomă de excelență post mortem pentru scriitorul și omul de cultură Ioan Dan Bălan în semn de apreciere și recunoștință pentru întreaga creație dedicată literaturii, culturii și promovării moștenirii spirituale hunedorene.

A fost prezent alături de noi și subprefectul județului Hunedoara, domnul Gheorghe-Bogdan Urdea.

Cu mai bine de 150 de ani în urmă, poetul francez Charles Baudelaire considera că „Orice om sănătos poate rezista fără mâncare două zile – dar nu și fără poezie”. Este un adevăr cu care milioane de iubitori de poezie sunt de acord, iar proclamarea, în 1999, a zilei de 21 martie ca Zi Internațională a Poeziei de către UNESCO a fost primită cu entuziasm de toți cei care iubesc poezia, fie poeți, fie cititori. Întâlnirea cu poezia este întotdeauna un prilej de bucurie pentru suflet, este un prilej de a crea o apropiere unică între poeți și cei care iubesc universul liric.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Poeții hunedoreni care au cinstit prin creația lor Ziua Internațională a Poeziei – Ana Almășana Ciontea, Camelia Ardelean, Marioara Ardelean, Elisabeta Bogățan, Andrei Caucar, Anca Ciolca, Mirela Cocheci, Ianina-Ulpia Cupșan Morar, Valentin David, Gelu Dobrescu, Dumitru Dumitrescu, Mariana Ghicioi, Nora Hruban, Radu Igna, Virgil Iovița, Daniel Marian, Florentina Mitrică, Dorel Neamțu, Mariana Pândaru, Larisa Petruț, Carmen Pinte, Paulina Popa, Maria Sângerean-Sibioara, Aurelian Sârbu, Miron Simedrea, Constantin Stancu, Victoria Stoian, Dumitru Tâlvescu, Tiberiu Vințan, Robert Vladu – sunt prietenii constanți și sinceri ai Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, poeți pentru care biblioteca este a doua casă, o casă primitoare ce le oferă ambianța propice de a-și deschide sufletul prin versurile pe care le-au creat cu talent și inspirație. Ambianța poetică realizată de organizatorii evenimentului a fost întregită de o serie de panouri  pe care se găseau cele mai reprezentative creații ale poeților hunedoreni. Această întâlnire cu poezia, la început de primăvară, a reprezentat o nouă modalitate de racordare a bibliotecii noastre la viața culturală de bună calitate. Cuvintele poetului Tudor Arghezi sintetizează perfect tot ce înseamnă pentru noi poezia și de ce ținem să o omagiem an de an: „Poezia este copilul care rămâne în sufletul adolescentului, al omului matur și al bătrânilor, peste durere, dezamăgire și suferință”. 

De mii de ani, din zorii omenirii, poezia a făcut parte din sufletul oamenilor, poezia a fost oglinda sufletului lor, poezia a exprimat cele mai profunde și mai tainice sentimente și gânduri ale omului.

Marele prozator englez Somerset Maugham a dat o excelentă și completă definiție a poeziei: „Coroana literaturii este poezia. Poezia este finalul și țelul literaturii. Ea reprezintă cea mai sublimă activitate a minții umane; constituie atingerea frumuseții și delicateții. Prozatorul nu poate face altceva decât să se dea la o parte atunci când trece poetul”.

Sunt cuvinte mai mult decât elocvente pentru a înțelege rolul copleșitor pe care îl are poezia în dezvoltarea personalității omului. În toate etapele vieții noastre avem nevoie de poezie ca de aer, poezia ne formează sensibilitatea sufletului, ne modelează gândirea, ne stârnește curiozitatea de a interpreta mesajele uneori încifrate în versuri bine meșteșugite. Nu întâmplător, un alt mare scriitor, poetul Walt Whitman, spunea, pe drept cuvânt, că „pentru a exista mari poeți este nevoie de mari cititori”.

Acești cititori se formează în timp, prin contactul frecvent cu poezii valoroase în care se simte autentica vibrație artistică și în care harul poetic al autorului apare ca o aură ce înnobilează întregul text.

Este exact ceea ce noi dorim să facem prin întâlnirile cu poeții și cu creația lor, prin atragerea unui public tot mai numeros și din ce în ce mai interesat de această miraculoasă formă de expresie artistică pe care o întruchipează poezia.

Iată de ce le-am mulțumit acestor neobosiți „ucenici la cuvinte” pentru prietenia sinceră, adevărată pe care ne-o arată de fiecare dată. Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva a fost, este și va fi întotdeauna un adevărat prieten al scriitorilor noștri, al poeților. Întâlnirea noastră nu a fost, nici pe departe, o activitate pe care doar „o bifăm” și o considerăm o formalitate. A fost o caldă revedere a unor prieteni adevărați, o întâlnire cu poezia noastră, o întâlnire care ne-a umplut inimile de bucurie.

Ioan Sebastian Bara