Dor și drag de Dragobete

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroșani, a organizat evenimentul cultural-literar „Dor și drag de Dragobete”, în foaierul Teatrului „Ion D. Sîrbu” din Petroșani, în ziua de 22 februarie 2024.

Dragobetele este una dintre cele mai frumoase și mai îndrăgite sărbători ale românilor, o sărbătoare a primăverii, a renașterii naturii, a bucuriei de a trăi. Rădăcinile acestei sărbători coboară adânc în istoria poporului român, Dragobetele fiind considerat un personaj mitologic, un tânăr chipeș care „sărută fetele” și aduce bucuria iubirii în inimile celor tineri ca un veritabil sol al dragostei curate. Ziua de 24 Făurar este „capul primăverii”, începutul anului agricol, momentul redeșteptării naturii, al triumfului vieții și al bucuriei.

În ciuda pătrunderii insistente a unor obiceiuri străine legate de dragoste, obiceiuri preluate cu mult entuziasm, sărbătoarea de Dragobete încearcă, și în mare parte reușește, să mențină nealterată o tradiție românească veche de multe veacuri. Într-o lume în plină frământare, sărbătoarea de Dragobete este un excelent prilej oferit tinerilor de a lua contact cu un model cultural nealterat, pur, care să le aducă bucurie.  

Și în acest an, am organizat o sărbătoare de Dragobete presărată cu frumoase momente artistice, cu poezie și muzică, cu crearea unei ambianțe care să le amintească tuturor participanților că tradițiile noastre populare nu pier niciodată. Celor prezenți li s-a oferit un frumos și bogat program artistic la care și-au dat concursul scriitori, actori, interpreți de muzică populară și clasică, adevărați creatori de frumos și de veritabilă spiritualitate.

Din motive profesionale, inițiatorul și „artizanul” acestui frumos proiect cultural dedicat sărbătorii de Dragobete, domnul Costel Avram, administratorul public al Consiliului Județean Hunedoara, nu a putut fi alături de noi, la Petroșani. Dar prezența domniei sale am simțit-o din căldura mesajului pe care ni l-a trimis și în care, printre altele, a salutat organizarea acestei noi ediții a manifestării noastre:

Chiar dacă alte responsabilități profesionale nu-mi permit să fiu astăzi împreună cu dumneavoastră la acest eveniment cultural, devenit emblematic pentru Valea Jiului și județul Hunedoara, vă asigur că, în suflet și în spirit, rezonez cu tot ceea ce sunt convins și știu că veți aduce în fața unui public care, asemenea mie, este realmente îndrăgostit de poezie. Salut inițiativa managerului Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, Ioan Sebastian Bara, de a aduna laolaltă, de data aceasta la Petroșani, o bună parte din creatorii de poezie din județul nostru, într-o zi premergătoare celei în care românii sărbătoresc Dragobetele.
Nu încape niciun fel de îndoială asupra faptului că acolo unde este poezie este și dragoste, așa cum acolo unde este dragoste, poezia este prezentă negreșit. Într-un fel vă invidiez pentru că sunteți martorii acestei seri speciale, în care o pleiadă de oameni admirabili ai județului nostru se pregătesc să împletească poezia și dragostea cu muzica și folclorul, în cel mai frumos mod cu putință, dar am mulțumirea faptului că, împreună cu Sebastian Bara, am „nășit” în urmă cu doi ani acest eveniment cultural atât de apreciat în comunitatea noastră. 
Vă asigur că vor urma și alte evenimente similare, pentru că județul Hunedoara are poeți, scriitori, artiști valoroși, iar Consiliul Județean Hunedoara, prin  „Ofensiva culturală” pe care echipa președintelui Laurențiu Nistor o derulează deja de câțiva ani buni, cu succes, are determinarea de a le crea cadrul necesar pentru a aduce momente de bucurie iubitorilor de cultură, în toate formele de exprimare a acesteia. Mă bucur nespus și de faptul că în reușita acestui proiect, instituțiile de cultură din subordinea Consiliului Județean Hunedoara, prin conducătorii lor, Sebastian Bara, Ciprian Roman și Irina Bodea-Radu, în cazul de față, colaborează cu evident succes și îi felicit pentru asta. Îl felicit, de asemenea, pe scriitorul Dumitru Tâlvescu, președintele Asociației Oamenilor de Cultură și Artă din județul Hunedoara, pentru meticulozitatea și dedicația cu care acționează pentru coagularea oamenilor de cultură din județul nostru.
Tuturor, vă transmit salutul meu și vă doresc o seară specială!

Din partea Instituției Prefectului – Județul Hunedoara am fost onorați de prezența domnului Constantin Fulga, subprefect, care a avut frumoase cuvinte de apreciere la adresa acestei activități culturale menite să mențină vie tradiția unei străvechi sărbători românești.

Am intrat în lumea plină de farmec a manifestării, conduși cu pricepere de reputatul jurnalist Tiberiu Vințan, fin cunoscător al scriitorilor și artiștilor din județul Hunedoara, care ne-a călăuzit pe noi toți în lumea bătrânului dar veșnic tânărului Dragobete. 

Actorii Teatrului Dramatic „I. D. Sârbu” din Petroșani, Simona Codreanu, Oana Crișan, Andrada Dobre, Laurențiu Vlad și Robert Vladu, au dăruit clipe de reală bucurie tuturor celor ce iubesc poezia, în special poezia de dragoste.

Sub genericul „Lirică hunedoreană de dragoste în rostirea autorilor”, publicul s-a putut bucura de un adevărat regal de poezie oferit de poeți hunedoreni cunoscuți și îndrăgiți: Camelia Ardelean, Marioara Ardelean, Mihai Barbu, Elisabeta Bogățan, Ruben Bucoiu, Anca Ciolca, Mirela Cocheci, Ianina-Ulpia Cupșan Morar, Valentin David, Gelu Dobrescu, Dumitru Dumitrescu, Monica Dușan, Radu Igna, Sorin Micuțiu, Florentina Mitrică, Ileana Cornelia Neaga, Dorel Neamțu, Salvina Pașca, Elena C. Petruț, Gheorghe Pop, Maria Sângerean Sibioara, Miron Simedrea, Constantin Stancu, Victoria Stoian, Dumitru Tâlvescu, Ioan Vasiu, Robert Vladu.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Îndrăgitul solist de muzică populară Ciprian Roman, împreună cu grupul instrumental „Drăgan Muntean”, condus de prof. Gheorghe Cîlțea, a susținut un recital de cântece românești de dragoste sub genericul „Toate dorurile mele”.

Cvartetul Cuore a oferit în finalul programului un recital de piese de mare popularitate din literatura muzicală clasică și contemporană, piese puse și ele sub semnul eternului sentiment al iubirii. Artiștii instrumentiști Bianca Maria Pienariu (vioara întâi), Radu Stan (vioara a doua), Adrian Lazăr (violă) și Camelia Iakab (violoncel) au demonstrat din nou talentul și sensibilitatea cu care fac ca instrumentele lor să „vorbească” celor ce iubesc muzica de bună calitate.

Și în acest an sărbătoarea noastră de Dragobete s-a desfășurat cu „dor și drag”, așa cum și-au propus de la bun început organizatorii.

Programul artistic a fost conceput în așa fel încât vers și muzică s-au îngemănat și au oferit celor prezenți momente de bucurie și de îmbogățire spirituală.

Ioan Sebastian Bara

Mari regizori români la centenar

Prezentarea marilor personalități ale culturii române și universale în cadrul unor manifestări culturale dedicate cu precădere tinerilor a devenit deja o tradiție. Nume celebre din lumea literară, din lumea artei, oameni de știință, istorici, mari sportivi, evenimente memorabile sunt tot atâtea subiecte pe care le facem cunoscute în cadrul unor activități pregătite cu mult profesionalism.

Dintre reprezentanții celei de-a șaptea arte ne-am oprit la centenarul a doi „monștri sacri” ai cinematografiei române. În ziua de 21 septembrie 2023, la Centrul Cultural „Drăgan Muntean” Deva, Sala „Liviu Oros”, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, a organizat o interesantă manifestare cultural-educativă desfășurată sub genericul „Mari regizori români: Ion Popescu-Gopo și Liviu Ciulei”. Viața și creația acestor două mari personalități ale cinematografiei, teatrului, artelor vizuale din România, de la a căror naștere s-au împlinit 100 de ani, au fost amplu prezentate pe baza unei minuțioase documentări.

Talent multilateral, regizorul, scenaristul, actorul Liviu Ciulei (1923-2011) este un nume de referință în teatrul și cinematografia din România, creațiile sale regizorale fiind tot atâtea realizări artistice de mare ținută și originalitate. Ca regizor de teatru, a montat pe cele mai mari scene ale țării, în principal în București, piese celebre din repertoriul românesc și universal: O scrisoare pierdută a lui Caragiale, Cum vă place și Furtuna de Shakespeare, Azilul de noapte de Maxim Gorki, Elisabeta I de Paul Foster, Pescărușul de Cehov, ca să le amintim pe cele mai importante. 

Talentul regizoral uriaș al lui Liviu Ciulei a fost răsplătit cu importante premii: Premiul I la Festivalul de film de la Karlovy Vary în 1960 pentru Valurile Dunării, premiul pentru regie în 1965, la Festivalul de la Cannes, pentru ecranizarea romanului Pădurea spânzuraților, în care a apărut și ca actor, alăturii de celebri actori români Victor Rebengiuc, Anna Szeles, Gina Patrichi, Mariana Mihuț. 

Liviu Ciulei a fost apreciat și în afara granițelor țării, creațiile sale regizorale din Statele Unite bucurându-se de un mare succes. 

Al doilea mare regizor comemorat la 100 de ani de la naștere, Ion Popescu-Gopo, are un loc cu totul special în cinematografia românească, în arta filmului de animație.

Devenit celebru prin al său „omuleț”, eroul filmului de animație Scurtă istorie, creionat din linii simple, dar expresive, Ion Popescu-Gopo a adus un suflu nou, modern atât în filmul de animație, cât și în cel cu actori unde a ecranizat în special basme românești (Fata moșului și fata babei, Povestea lui Harap Alb etc.)  

Pentru Scurtă istorie a fost distins, în  anul 1957, la Festivalul de la Cannes cu Palme d’Or, iar pentru alte pelicule a primit premii în Germania, S. U. A., Franța, Cehoslovacia.

Portretele celor două mari personalități ale filmului și teatrului românesc au fost detaliat prezentate publicului, imaginile fiind veritabile povești ale vieții și creației celor doi artiști. Moștenirea lor artistică trebuie cunoscută în special de către tineri, iar manifestarea noastră credem că a reușit să le stârnească interesul și curiozitatea.

În finalul prezentării, celor prezenți în sală li s-au adresat întrebări din subiectul urmărit, iar cei care au răspuns corect au fost răsplătiți cu frumoase premii constând în diplome și cărți oferite de biblioteca județeană.  

Ioan Sebastian BARA

Permanența artei la Petroșani

După succesul deosebit de care s-a bucurat expoziția de pictură cu tema „Credință, ie și natură în artă” organizată în luna iunie la Deva, a fost rândul iubitorilor de artă din Petroșani să se bucure de talentul, imaginația și creativitatea zecilor de artiști amatori, membri ai Clubului de arte plastice „Curcubeu”, club care își desfășoară activitatea în cadrul Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, sub îndrumarea doamnei Simona Löcsei, bibliotecară și, totodată, talentat artist plastic, care și-au expus lucrările în foaierul Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroșani. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 26 iulie – 25 august 2023.

Vizitatorii au fost invitați să admire diverse lucrări realizate de membrii Clubului de arte plastice „Curcubeu”. Cursul organizat în cadrul clubului urmărește cultivarea talentului pentru pictură al oricărei persoane cu vârsta de peste 16 ani care simte o chemare spre artă, spre pictură, spre exteriorizarea sentimentelor cu ajutorul imaginii artistice. Toți cei care au dorit să se familiarizeze cu tehnici precum pictura în acuarelă, pictura în acrilic, pictura în ulei pe pânză, pictura pe sticlă și piatră și care vor să experimenteze desenul în creion, cărbune sau pastel au aflat în aceste cursuri modalitatea ideală de a-și pune în valoare talentul.

Îndrumați cu competență, cursanții au realizat lucrări de mare sensibilitate, originale, cu valoare artistică, în care autorii lor și-au dat frâu liber imaginației, sentimentelor lăuntrice. Temele alese au fost variate, în concordanță cu personalitatea și inspirația fiecăruia, astfel că au rezultat lucrări cu vădite calități estetice, stilistice și artistice. De la peisaj la portret, de la alegorii la pictură abstractă, non figurativă, fiecare artist amator și-a pus amprenta personalității pe lucrarea realizată cu limbajul plastic propriu, adecvat personalității sale. 

Lucrările ce au fost vernisate aduc laolaltă o tematică generoasă, o triadă care a dat ocazia autorilor de a-și exprima liber sentimentele inspirate de noțiunile sub semnul cărora este organizată expoziția: credința sinceră, tradiția românească și dragostea pentru natura în veșnică schimbare și-au găsit un loc ideal pentru a bucura privirile celor care iubesc frumosul și doresc să petreacă clipe reconfortante în universul mereu tânăr al artei.

Ambianța artistică, plină de farmec a expoziției a fost fericit întregită cu minunatele momente muzicale oferite de îndrăgitul cvartet de coarde „Cuore”, alcătuit din instrumentiștii, profesori de muzică, Bianca Pienariu, vioară, Radu Stan, vioară, Adrian Lazăr, violă, și Camelia Iakab, violoncel. Recitalul a întrunit aprecierea caldă a publicului care i-a răsplătit pe artiști cu îndelungi aplauze.

Folosesc acest prilej pentru a mulțumi Consiliului Județean Hunedoara, domnului Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara, și domnului Costel Avram, administratorul public al Consiliului Județean Hunedoara, pentru sprijinul permanent pe care îl acordă bibliotecii noastre. Beneficiind de acest sprijin, reușim să organizăm activități de înaltă ținută, așa cum a fost și întâlnirea noastră de la Petroșani.

Ioan Sebastian Bara

Centenar Monica Lovinescu

La început de martie, când se sărbătorește Ziua Internațională a Femeii, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, organizează de ani buni o manifestare specială dedicată unei personalități feminine de anvergură.

Anul acesta se împlinesc o sută de ani de la nașterea scriitoarei Monica Lovinescu, iar biblioteca județeană a făcut o amplă prezentare a profilului literar, jurnalistic și moral al acestei remarcabile intelectuale care a strălucit în domeniul criticii literare, al memorialisticii, al traducerilor, un nume care a marcat puternic literatura română în a doua jumătate a secolului XX.

În ziua de 2 martie 2023, Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva a găzduit manifestarea cultural-educativă dedicate acestei mari personalități a culturii române.

Născută acum un secol, la 19 noiembrie 1923, ca fiică a ilustrului critic literar Eugen Lovinescu și a profesoarei Ecaterina Bălăcioiu, Monica Lovinescu a devenit o intelectuală de mare ținută, cu o cultură vastă, puternic conectată la viața literară din Bucureștiul interbelic, apropiată de scriitorii epocii, de cei care frecventau cenaclul literar Sburătorul al tatălui său. În anii copilăriei și ai adolescenței a avut marele privilegiu de a-i cunoaște pe marii scriitori români care frecventau celebrul cenaclu, astfel că a fost apropiată de lumea literară din care făceau parte Ion Barbu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Victor Eftimiu, Liviu Rebreanu și mulți alții. Este firesc că, educată într-un asemenea mediu, în proximitatea elitei literare românești interbelice, Monica Lovinescu și-a format un gust elevat pentru literatura de bună calitate, a devenit și ea scriitoare și, mai ales, a analizat sute de creații literare românești pe care le-a transmis în România pe calea undelor.  

Schimbarea de regim de după 1945 a determinat-o să părăsească România, să se stabilească la Paris, dar a rămas puternic conectată la tot ceea ce se petrecea în România comunistă.

Nu a cedat presiunilor regimului de la București care încerca să o oblige să revină în țară, nu a cedat nici atunci când mama ei, Ecaterina Bălăcioiu Lovinescu, a fost arestată, maltratată, lipsită de asistență medicală și lăsată să moară în condiții greu de descris. Această suferință a marcat-o pe Monica Lovinescu pentru toată viața. După pierderea mamei, începând cu anul 1962, a realizat emisiuni la postul de radio Europa Liberă unde vreme de peste 40 de ani a susținut rubricile literare, dar nu numai, intitulate „Teze și antiteze la Paris” și „Actualitatea culturală românească”. Pe undele scurte ale acestui post de radio, Monica Lovinescu a devenit o emblemă a libertății de gândire, o conștiință care a refuzat orice compromis și a devenit un model pentru scriitorii români, pentru intelectualii obligați să trăiască într-un regim opresiv. Mulți își mai amintesc că înainte de 1990, postul de radio Europa Liberă se asculta pe ascuns, cu frica de a nu avea neplăceri din partea Securității. Pe lângă emisiunile de analiză politică, emisiunile literare ale Monicăi Lovinescu deveniseră un adevărat reper pentru scriitorii din România, datorită competenței și rigurozității cu care erau analizate cărțile acestora. Astfel, Monica Lovinescu devenise VOCEA care în fiecare săptămână ne trimitea la noi lecturi, cu adevărat valoroase, ne ghida cu discreție, imperceptibil, dar definitiv, știam ce trebuie să citim, cum trebuie să citim, să decodăm dacă era cazul, cu ce cheie, în ce grilă. Nu în ultimul rând, Monica Lovinescu s-a dovedit a fi o excelentă analistă a tabloului politic și cultural din România, din Franța, din întreaga Europă postbelică. Pentru români, pentru lumea literară din România, atitudinea Monică Lovinescu a fost un impecabil model de urmat, astfel că ea devenise o adevărată instituție a literelor românești și, așa cum a observat criticul Alex. Ștefănescu, a fost „un fel de curte supremă de justiție a literaturii române”.

Biografia, activitatea din România înainte de exil, activitatea ei literară la Paris, emisiunile de la Europa Liberă, revenirea în țară după 1990, cărțile pe care le-a scris și multe alte informații legate de Monica Lovinescu au fost pe larg prezentate, astfel încât cei tineri, care poate au auzit acum pentru prima oară numele ei, au avut prilejul să cunoască o personalitate complexă care ocupă un loc special în cultura română.

La finalul manifestării, ce de obicei, publicului i-au fost adresate întrebări legate de tema prezentată, iar cei care au oferit răspunsul corect au fost răsplătiți cu premii constând în cărți și diplome oferite de biblioteca județeană.

Ioan Sebastian Bara

Unirea națiunea a făcut-o!

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, întâmpină ziua de 24 ianuarie, ziua Unirii Principatelor Române, cu bucurie, cu emoție, cu mândrie. Este, poate, cea mai îndrăgită sărbătoare a românilor, este sărbătoarea noastră de suflet, este ziua în care Hora Unirii ne umple sufletele de bucurie și ne face să ne simțim cu toții frați. Acest sentiment de comuniune cu toți cei care aparțin acestui pământ este liantul care ne face mai puternici, mai încrezători în puterile noastre.

Cu deosebită plăcere i-am invitat, și în acest an, alături de noi pe toți cei care au dorit să-și arate bucuria de a serba așa cum se cuvine acest memorabil eveniment istoric, moment de cotitură în istoria românilor: unirea Moldovei cu Țara Românească. Este o zi dragă nouă tuturor, este ziua în care Hora Unirii a însuflețit mii de piepturi de moldoveni și munteni, de români trăitori în provinciile noastre istorice. „Mica Unire”, cum mai este numită, a devenit una dintre cele mai iubite sărbători ale românilor. Acest eveniment memorabil din istoria noastră a putut fi marcat așa cum se cuvine, așa cum merită marii noștri patrioți care au făcut posibilă unirea Moldovei cu Țara Românească.

Sub faldurile tricolorului românesc și în acordurile Horei Unirii, am încercat să reînviem atmosfera de entuziasm și bucurie din 24 ianuarie 1859, când cele două principate române s-au unit sub sceptrul lui Alexandru Ioan Cuza, bărbatul de stat, patriotul adevărat și apropiat de popor, despre care Nicolae Iorga a spus că „ … a rămas pentru poporul nostru nu idolul de o clipă, ci neuitatul părinte și binefăcător”. Amintirea acestui domnitor român este păstrată cu sfințenie și recunoștință în inimile românilor, ca o efigie luminoasă și model de adevărat conducător de țară.

Aici, la Deva, Mica Unire dobândește o încărcătură sufletească mai mare deoarece într-o clădire din oraș a găsit popas de o noapte, în februarie 1866, Domnul Alexandru Ioan Cuza, însoțit de Elena Doamna, în drumul lui spre exilul impus pentru totdeauna, „departe de pământul pe care nu va avea îngăduința a-l mai vedea vreodată”. Sunt cuvinte amare și emoționante scrise pe placa așezată pe clădirea ce adăpostea Hanul Mare, actuala clădire a Casei Județene de Asigurări de Sănătate Hunedoara. Pe frontispiciul ei, o delegație formată din Costel Avram, administratorul public al Consiliului Județean Hunedoara, Luminița Mariana Benea, directoarea Liceului Tehnologic „Grigore Moisil” Deva, Sorin Marin Demeter, directorul Liceului Tehnologic „Transilvania” Deva, Adrian Cristian Liga, directorul Liceului cu Program Sportiv „Cetate” Deva, Louise Gabriel Tripa, directorul Colegiului Național Pedagogic „Regina Maria” Deva, prof. dr. Liviu Lazăr, scriitorii Dumitru Tâlvescu și Dumitru Dumitrescu, Răzvan Flocan, profesor la Liceul Tehnologic „Transilvania” Deva, Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, profesori și elevi de la instituțiile de învățământ din Deva, a depus o jerbă de flori, în semn de recunoștință și aducere aminte față de Domnul Cuza, cel despre care istoricul Nicolae Iorga a spus: „Țara era totul pentru dânsul, țara pe care a întemeiat-o, pe care a știut să o reprezinte cu demnitate și pe care a putut s-o părăsească fără blesteme.”

Unirea Principatelor a fost marcată, în continuare, în curtea bibliotecii județene, printr-o amplă și însuflețită Horă a Unirii.

La Sala de Lectură a bibliotecii județene și la Secția de Împrumut Carte pentru Copii a avut loc o evocare a evenimentelor petrecute în luna ianuarie 1859 și a marilor personalități care au contribuit la înfăptuirea Unirii Principatelor Române: Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Barbu Catargiu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac etc. Alături de noi au fost prezenți elevi de la Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva, Liceul Tehnologic „Transilvania” Deva, Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva și Școala Gimnazială „Andrei Șaguna” Deva.

Unirea de la 24 ianuarie 1859 a însemnat primul pas spre nașterea României moderne, acel pas înainte care deschidea țării largi perspective în evoluția socială, economică, politică și culturală. Domnia lui Cuza a reprezentat în esență un șir de reforme introduse în ritm accelerat într-un răstimp scurt al istoriei, în scopul de a racorda țara și oamenii ei la cerințele Europei de atunci.

La finalul prezentării, elevii au fost antrenați să răspundă la un set de întrebări despre evenimentele evocate, răspunsurile corecte fiind recompensate cu premii constând în diplome și cărți oferite de biblioteca județeană.

Totodată, a fost organizată o expoziție tematică, biblioteca a scos din rafturile sale documentele și materialele care fac referire la aceste zile de sărbătoare, invitând cititorii să le consulte.    

Prin toate aceste momente am dorit să facem cunoscut faptul că Unirea Principatelor Române este un eveniment de răscruce al istoriei românilor și ea trebuie să fie cunoscută de către toți cei care se simt ai acestui pământ și, mai ales, de către tineri. Ori de câte ori auzim „hora noastră cea frățească”, să trimitem un gând de cald omagiu făuritorilor Unirii de la 24 ianuarie 1859 și Domnului Unirii, Alexandru Ioan Cuza, cel care a spus, cu atâta mândrie și dragoste de neam, că  „poporul român trăiește de acum înainte propria sa viață: el este român și nimic altceva decât român.”

Ioan Sebastian Bara