O tânără speranță a literaturii

A intrat deja în tradiția Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva de a încuraja și sprijini debutul editorial al unor tineri și foarte tineri scriitori, talente autentice a căror afirmare o privim cu deosebită satisfacție.

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în data de 10 aprilie 2013 la Hotel „Rusca” din municipiul Hunedoara lansarea cărții Sclipind la ultimul vagon a cărei autoare este Andreea Blându. Tânăra de 18 ani este elevă în clasa a XI-a a Colegiului Național „Iancu de Hunedoara”, cu rezultate excepționale la învățătură, cu premii obținute de-a lungul anilor la olimpiadele de matematică, limba și literatura română, religie. Romanul de debut al acestei eleve pasionate de scris, de muzică și limbi străine, a apărut la Editura EMIA din Deva, editură care ne-a obișnuit cu apariții editoriale de bună calitate. Cartea tinerei Andreea Blându este scrisă cu un talent epic autentic, cu o acțiune foarte bine condusă de tânăra autoare, cu personaje bine conturate și impresionante, cu o foarte bine stăpânită tehnică a romanului.

Nu putem avea bucurie mai mare decât întâlnirea cu tineri și foarte tineri scriitori care, cu talent și dăruire, își fac intrarea în lumea literară. De cele mai multe ori, această intrare se face pe poarta din față. Așa este și cazul tinerei Andreea Blându, eleva dăruită cu harul literaturii, îndrăgostită de scris, iubitoare de tot ce e frumos și tot ce bucură sufletul. La cei 18 ani ai ei, împliniți în ziua de 15 ianuarie, asemenea marelui nostru Eminescu, o zi ce își va pune cu siguranță amprenta pe întregul ei parcurs literar de acum înainte, Andreea stăpânește arta scrisului, procedeele epice ale romanului, știe să dozeze acțiunea, creionează personaje puternice, bine individualizate. În fața colii de hârtie, mai bine zis în fața ecranului calculatorului, Andreea se simte în largul ei, reușește să strunească fraze, propoziții, cuvinte. Cuvinte care îi vin cu ușurință, dovadă a incontestabilului ei talent. Un merit deosebit în descoperirea acestei noi stele pe firmamentul literaturii hunedorene îl are poeta și editoarea Paulina Popa care, cu simț artistic deosebit, a avut încredere să-i publice acest prim roman la Editura EMIA pe care o conduce.

Cartea pe care a lansat-o Andreea Blându este un adevărat roman despre viață și iubire, despre încredere și trădare, despre întâlniri și despărțiri, despre prietenie și oameni adevărați. Iată cum își caracterizează Andreea Blându pasiunea pentru literatură și temele ei preferate: Acțiunea de a scrie este în primul rând o eliberare prin care reușesc să transmit ideile esențiale, referitoare la felul în care privesc viața. Mi s-a spus de multe ori că văd iubirea într-o manieră idealizată, iar această tendință a mea este ușor observabilă în scrierile mele. Sunt îndrăgostită de ideea de iubire, dar și de transpunerea acesteia pe hârtie. Nimic mai firesc la cei 18 ani ai ei, vârsta iubirii și a marilor întrebări.

În ce privește titlul romanului, Sclipind la ultimul vagon, acesta este inspirat, cum spune însăși autoarea, din versurile melodiei lui Vasile Șeicaru, Romanță între două trenuri, o  melodie care are un sens cu totul special pentru Andreea.

Cu siguranță, vom auzi din ce în ce mai des de acum încolo despre Andreea Blându, o adevărată speranță a literaturii hunedorene și nu numai.

Ioan Sebastian Bara

 

Dacă aș fi scriitor, o nouă ediție

Cu prilejul Zilei Internaționale a Cărții pentru Copii, 2 aprilie, data nașterii scriitorului Hans Christian Andersen, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat cea de-a VIII-a ediție a îndrăgitului concurs pentru elevii din ciclul primar intitulat „Dacă aş fi scriitor…”.

În acest an au participat cu lucrări elevi de la următoarele instituții de învățământ: Colegiul „Ion Mincu” Deva, Colegiul Național Sportiv „Cetate” Deva, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva, Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva, Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva, Liceul Teoretic „Sabin Drăgoi” Deva, Școala Eco Europeană „Andrei Șaguna” Deva, Școala Primară „Samuel” Deva.

Decernarea premiilor a avut loc în ziua de 2 aprilie 2013, în incinta Deva Mall, etajul trei, Salle d’Or, într-o ambianță plină de veselie, copiii fiind nerăbdători să cunoască rezultatul concursului.

De opt ani încoace, a intrat în tradiția Bibliotecii Județene de a organiza acest atractiv concurs pentru elevii din clasele I-IV, o incitantă competiție ce are ca scop principal formarea deprinderii de a citi, dezvoltarea imaginației, stimularea creativității și cultivarea talentului literar.

Concursul constă în mai multe etape: cu câteva luni înainte, elevilor din ciclul primar li se comunică titlurile unor povești cunoscute și îndrăgite din literatura română și universală, pe care copiii sunt invitați să le recitească și, pe baza lor, să scrie propria lor poveste, să-și pună fantezia la încercare și să „re-scrie” povestea pe care au ales-o dintre cele recomandate. În felul acesta, aflați în ipostaza de scriitor, copiii refac povestirea, regândesc întâmplările și conduc firul acțiunii fiecărei povești după cum le dictează talentul și imaginația. Ceea ce rezultă este o nouă variantă a poveștii. Juriul, format din bibliotecari, citeşte toate aceste creaţii ale copiilor şi le premiază.

Anul acesta, au fost selectate opt povești și basme: Aladdin, Cenușăreasa, Crăiasa zăpezii, Făt-Frumos din lacrimă, Ileana Cosânzeana, Muzicanții din Bremen, Povestea porcului și Soldățelul de plumb.

Criteriile pe care s-a bazat decizia juriului au fost legate de originalitate, imaginaţie, creativitate, fără a neglija aspectele legate de corecta folosire a limbii române. De asemenea, s-a urmărit exprimarea cursivă, coerentă, cu folosirea unor figuri de stil adecvate şi cu păstrarea elementelor specifice basmului.

După examinarea atentă a tuturor poveștilor scrise de copii, după o jurizare obiectivă, au fost acordate următoarele premii și mențiuni la concursul „Dacă aș fi scriitor…”:

Premiul I: Soldățelul de plumb (Alexandra Țandea, clasa a IV-a A, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Structura Școala Gimnazială „Andrei Mureșanu”, îndrumător: prof. Corina Oprițoiu);

Premiul II: Cenușăreasa (Bianca Delean, clasa a III-a A Step by Step, Colegiul Tehnic „Transilvania”, îndrumător: prof. Viorica Cosma și Cristina Jurcoane);

Premiul III: Muzicanții din Bremen (Beatrice Iuliana Olariu, clasa a IV-a E, Școala Eco Europeană „Andrei Șaguna”, îndrumător: prof. Ionela Toader);

Mențiuni: Aladdin (Luca Tărchilă, clasa a II-a B, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Structura Școala Gimnazială „Andrei Mureșanu”, îndrumător: prof. Mariana Borzei) și Făt – Frumos din lacrimă (Diana-Cristina Voina, clasa a III-a A, Colegiul „Ion Mincu”, îndrumător: prof. Dorina Cazan).

Cu același prilej, a fost organizat și concursul „Dacă aş fi ilustrator…”, care se adresează tot micilor cititori din ciclul primar şi constă în realizarea unei coperţi de carte cu titlul uneia dintre poveştile menţionate mai sus. Lucrările prezentate au trebuit să conţină o ilustraţie reprezentativă pentru povestea aleasă şi elementele de identificare a unei cărţi. Este o modalitate în plus de a atrage copiii spre lectură şi de a le dezvolta imaginaţia artistică.

Concursul „Dacă aș fi ilustrator…” a avut două secțiuni: clasele I și a II-a și clasele a III-a și a IV-a.

La prima secțiune, premiile au fost acordate astfel:

Premiul I: Muzicanții din Bremen (Bogdan Berbeceanu, clasa a II-a C, Liceul Teoretic „Sabin Drăgoi”, îndrumător: prof. Delia Szanto);

Premiul II: Povestea porcului (Zîna-Maria Căldărar, clasa a II-a, Liceul de Arte „Sigismund Toduță”, Structura Viile Noi, îndrumător: prof. Elena Daniela Marinescu);

Premiul III: Aladdin (Dragoș Susa, clasa I B, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Structura Școala Gimnazială „Andrei Mureșanu”, îndrumător: prof. Alina Cristina Tărchilă).

Mențiuni: Crăiasa zăpezii (Hannah Odonnel, clasa I, Școala Primară „Samuel”, îndrumător:  prof. Corina Cristina Rusu și Alexandra Balta) și Cenușăreasa (Melisa Rațiu, clasa a II-a B, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Structura Școala Gimnazială „Andrei Mureșanu”, îndrumător: prof. Mariana Borzei).

La secțiunea a doua, clasele a III-a și a IV-a, clasamentul a fost următorul:

Premiul I: Crăiasa zăpezii (Ana-Maria Barbu, clasa a III-a, Colegiul Național Sportiv „Cetate”, îndrumător: prof. Toldea Claudia);

Premiul II: Crăiasa zăpezii (Elisabeta Podean, clasa a IV-a B, Colegiul „Ion Mincu”, îndrumător: prof. Edith Alexoiu-Demeter);

Premiul III: Aladdin (Janine Jula, clasa a III-a Step by Step, Școala Eco Europeană „Andrei Șaguna”, îndrumător: prof. Diana Luppa).

Și aici au fost acordate două mențiuni: Muzicanții din Bremen (Gloria Csibi, clasa a IV-a A Step by Step, Colegiul Tehnic „Transilvania”, îndrumător: prof. Maria-Luminița Edu, Irina Amalia Mane) și Cenușăreasa (Damaris Drăghicescu, clasa a III-a, Școala „Samuel”, îndrumător: prof. Edith Gogu).

Festivitatea de premiere s-a încheiat, ca în fiecare an, cu o frumoasă paradă a costumelor reprezentând personaje din poveştile aflate în concurs şi au fost acordate diplome din partea juriului.

Ioan Sebastian Bara

Bibliotecile anului 2012

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva se află deja la a treia ediție a decernării premiilor pentru cea mai bună bibliotecă publică din județ (bibliotecă municipală, orășenească și comunală). Cu trei ani în urmă am luat inițiativa de a antrena toate bibliotecile publice din județ într-o competiție care să le impulsioneze activitatea și să le dezvolte spiritul de inițiativă, dorința de a diversifica activitățile cu utilizatorii. Acum, după trei ani, constatăm cu satisfacție că inițiativa noastră a fost benefică, a generat un puternic spirit de emulație între toate categoriile de biblioteci a căror activitate s-a îmbunătățit sensibil atât cantitativ (mai multe activități, un număr mai mare de utilizatori înscriși și antrenați în activități etc.), cât și ca nivel calitativ al tuturor activităților.

Bibliotecile noastre au făcut eforturi notabile pentru a se moderniza, pentru a se racorda în permanență la exigențele tot mai variate și mai numeroase ale cititorilor. Biblioteca Județeană s-a aflat în permanență în legătură cu toate bibliotecile publice din județ, le-a fost alături și le-a stimulat toate inițiativele, performanţele şi proiectele.

Decernarea premiilor pentru cele mai bune biblioteci publice are doar valoare simbolică, este o recompensă morală pentru bibliotecile și bibliotecarii ce s-au remarcat în anul precedent în întreaga activitate, care au reușit să atragă în activitățile cultural-educative un număr cât mai mare de utilizatori de toate vârstele, care au valorificat cât mai bine sursele de informație de care dispune fiecare bibliotecă. Biblioteca Județeană a fost în permanentă legătură cu bibliotecile, cu colegii noştri bibliotecari, le-am fost tot timpul alături și ne-am străduit ca ei să găsească în noi un sprijin real și eficient. Trăim într-o perioadă  în care bibliotecile, cărțile în general, intră într-o competiţie puternică şi permanentă cu internetul, cu avantajele incontestabile ale calculatorului. Din această competiţie iese câştigătoare cartea, indiferent de format, şi cititorul, utilizatorul serviciilor noastre de bibliotecă.

Tocmai pentru a stimula bibliotecarii să se integreze cât mai rapid şi mai eficient în aceste noi coordonate ale activităţii bibliotecilor, am demarat acest proiect menit să stimuleze spiritul de competiţie dintre biblioteci și dorința de a-și îmbunătăți de la un an la altul activitatea.

Și pentru anul 2012, criteriile pe care le-am stabilit și le-am urmărit au fost cele propuse de noi încă de la prima ediție: calitatea activității fiecărui bibliotecar, aptitudinile de bun organizator și comunicator, grija faţă de bibliotecă, capacitatea bibliotecarilor de a atrage cât mai mulţi cititori, spiritul de iniţiativă în organizarea unor activităţi cât mai interesante și utile pentru locuitorii comunităţii locale în care funcționează biblioteca, gama cât mai diversificată de servicii oferite utilizatorilor bibliotecii.

A fost destul de dificil, și în acest an, să selectăm, dintre cele 65 de biblioteci publice din judeţ, primele cele mai bune biblioteci. Și în anul 2012, activitatea tuturor bibliotecilor a fost bogată, diversă şi bibliotecarii au răspuns întotdeauna cu promptitudine la solicitările cititorilor, s-au preocupat ca toate categoriile de utilizatori să beneficieze cât mai mult de serviciile de bibliotecă.

Ținând seamă de criteriile stabilite, de rezultatele activității fiecărei biblioteci publice hunedorene, am acordat diploma „Cea mai bună bibliotecă municipală” Bibliotecii Municipale „Gheorghe Pârvu” Brad, „Cea mai bună bibliotecă orăşenească” a fost desemnată Biblioteca Orășenească Petrila, iar „Cea mai bună bibliotecă comunală” a fost stabilită Biblioteca Comunală Beriu.

An de an, vom avea biblioteci fruntașe, iar selectarea acestora nu va fi un gest formal și nu vom oferi acest trofeu decât acelei biblioteci care îl merită cu adevărat.  Ne propunem ca această recunoaștere a meritelor profesionale ale bibliotecilor și bibliotecarilor să devină un stimulent pentru îmbunătățirea permanentă a activității acestora și ancorarea lor tot mai responsabilă în viața comunității pe care o servesc.  Fiecare activitate pe care o organizează bibliotecile noastre trebuie să pună în lumină rolul tot mai important pe care instituţia de cultură numită bibliotecă îl are de îndeplinit în localităţile noastre.

Ioan Sebastian Bara

Sărbătoarea Francofoniei

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a serbat, ca în fiecare an, Ziua Internaţională a Francofoniei printr-o manifestare culturală ce a avut loc în ziua de 20 martie 2013, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, în prezenţa unui public format din elevi ai liceelor devene. Manifestarea a început cu un moment artistic susținut de clasele a VIII-a și a XI-a ale Colegiului Tehnic „Transilvania” sub îndrumarea doamnei profesoare Mihaela Ciungu, după care, sub genericul Itinerar parizian, elevii au fost invitați la o plimbare pe Sena, ocazie cu care li s-au prezentat cele 37 de poduri și principalele monumente, atracții turistice aflate pe cele două maluri ale Senei.

Termenul de francofonie a apărut pentru prima dată în anul 1880 când geograful francez Onesime Reclus l-a utilizat în lucrarea sa Franța, Algeria și coloniile pentru a defini spațiul geografic în care se vorbește în principal limba franceză. În general, termenul francofonie, cu f mic, desemnează pe toți vorbitorii de limbă franceză, pe câtă vreme Francofonia înseamnă totalitatea guvernelor, a entităților statale care folosesc limba franceză ca limbă de comunicare. Din punct de vedere organizatoric, aceste state sunt reunite în Organizaţia Internaţională a Francofoniei, din care fac parte 200 de milioane de locuitori din întreaga lume şi 870 de milioane de persoane din cele 70 de state şi guverne ale acestei organizații. În ziua de 20 martie 1970 s-a semnat la Niamey, capitala Nigerului, Tratatul cu privire la crearea Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică (ACCT), entitate devenită azi Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF). De atunci, an de an, manifestările dedicate Francofoniei au devenit tot mai numeroase, iar solidaritatea dintre toţi cei care folosesc limba franceză ca mijloc de comunicare a fost tot mai intensă.

La mijlocul secolului XX, poetul Leopold Sedar Senghor, fostul preşedinte al Senegalului, a fost unul dintre arhitecţii mişcării francofone care a dobândit noi valenţe, devenind „o cultură care, depăşind barierele limbii, devine un mijloc prin care popoarele care o compun iau parte la civilizaţia universală”.

România, ţară în care limba franceză este studiată, preţuită şi cunoscută graţie originii noastre latine comune, a devenit membru observator al Organizației Internaționale a Francofoniei la reuniunea la vârf de la Versailles din 1991, iar în 1993, la următoarea reuniune, din Mauritius, ţara noastră a obţinut statutul de membru cu drepturi depline. În 2006 Bucureştiul a găzduit cel de-al XI-lea Sommet al Francofoniei, dedicat tehnologiilor informatice în educaţie, fiind prima oară când o ţară din Europa Centrală şi Răsăriteană găzduia o reuniune la vârf a Francofoniei.

De altfel, ţara noastră este cea mai importantă ţară francofonă din Europa Centrală şi de Est. Milioane de oameni din Europa, Africa, Asia, America, Oceania sărbătoresc, cu acest prilej, Francofonia, aducând astfel cel mai sincer şi mai profund omagiu limbii franceze şi civilizaţiei născute în spaţiul francofon. Acest spaţiu nu este doar o realitate geografică sau lingvistică, ci mult mai mult: este un spaţiu cultural ce îi reuneşte pe toţi cei care, oriunde s-ar afla, manifestă şi îşi exprimă apartenenţa la limba franceză şi la cultura francofonă.

Francofonia are patru mari obiective: promovarea limbii franceze şi  a diversităţii culturale şi lingvistice; promovarea păcii, a democraţiei şi  a drepturilor omului; susţinerea educaţiei, formării, învăţământului superior şi cercetării; dezvoltarea cooperării în serviciul dezvoltării durabile şi solidarităţii.

De peste două secole, legăturile României cu Franţa sunt excelente şi neîntrerupte, marcate de bune legături pe toate planurile: politic, cultural, ştiinţific. E bine să amintim aici rolul extraordinar de important jucat de tinerii intelectuali români care în secolul XIX au studiat la Paris şi apoi, odată reveniţi în patrie, au contribuit la înfăptuirea Unirii şi la crearea unui stat românesc modern. De secole, pentru români marea și veritabila cultură venea din Occident, în mod deosebit din Franţa.

Ca români, ne mândrim cu o galerie impresionantă de scriitori francofoni celebri, recunoscuţi drept nume importante ale culturii universale: Eugen Ionescu, Emil Cioran, Virgil Gheorghiu, Prinţesa Martha Bibescu, Panait Istrati, Mircea Eliade, Elena Văcărescu, Iulia Haşdeu, Tristan Tzara, Monica Lovinescu şi lista e departe de a fi încheiată.

Toate aceste personalităţi şi-au legat numele de capitala Franţei, de Paris. Acest oraș, Orașul-Lumină, a atras întotdeauna intelectualii români ca un nesecat focar de cultură și civilizație. Prezentarea de azi a fost o introducere în atmosfera de pe malurile Senei, cunoscând unele dintre cele mai importante monumente şi locuri din capitala Franţei.

Periplul parizian a fost urmărit cu interes de elevii cărora, la finalul prezentării, li s-au adresat 20 de întrebări legate de Paris și monumentele sale. Cele mai bune răspunsuri au fost răsplătite cu premii constând în diplôme și cărți oferite de Biblioteca noastră.

Ioan Sebastian Bara

 

 

 

Eugen Evu, magicianul slovelor

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 14 martie 2013 la Salle d’Or, din incinta Deva Mall, un eveniment cultural de excepție: întâlnirea cu poetul și publicistul Eugen Evu care, cu acest prilej, și-a lansat volumele intitulate Poeme interminabile (Editura Singur, Târgoviște), Ludice preludice (Editura Limes, Cluj), Li Mesia Nice (Editura Limes, Cluj), Poeme medicinale (Editura Dacia, Cluj), Penultimul romantic (Editura Minerva, București), Ordinea ascunsă sau pleroma (eseuri și aforisme, Editura Rafet), Motoare de căutare sau cartea ca vietate (critică literară despre scritori români și străini, Editura Rafet) și volumul bilingv Amintiri care vor veni / Memories to come, în excelenta tălmăcire a scriitoarei Muguraș Maria Petrescu (Editura Singur, Târgoviște, 2012).

La eveniment au luat parte personalități culturale de marcă, prieteni ai poetului Eugen Evu: poetul, filozoful și preotul Theodor Damian, din S.U.A., editor al revistei de cultură și spiritualitate românească Lumină lină, ce apare la New York, membru în colegiile de redacție a numeroase reviste românești de cultură din țară și străinătate; prof. univ. dr. în filosofie Ioan N. Roșca, criticul literar Florentin Popescu, redactorul-șef al revistei Bucureștiul Literar.

Prezentarea scriitorului Eugen Evu și a cărților sale a fost făcută de d-na Muguraș Maria Petrescu, scriitoare, traducătoare, membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1979, poetul și publicistul Eugen Evu este o voce importantă a literaturii hunedorene, a poeziei în mod deosebit. Afirmat în mediul literar al Hunedoarei în anii 70 ai secolului trecut, Eugen Evu s-a impus în peisajul literar românesc ca un talent de excepție, autorul unui univers liric cu totul special, făuritorul unui limbaj poetic inconfundabil.

Editorial, a debutat, prin concurs, în anul 1974, la Editura Facla din Timişoara, cu 21 de poezii, în volumul Toate iubirile. La Hunedoara a înfiinţat cenaclul literar „Izvoare”, apoi „Lucian Blaga”, care ulterior şi-a schimbat denumirea în „Dan Constantinescu”. A înfiinţat primul săptămânal din județul Hunedoara, ziarul Renaşterea Hunedoarei, care a apărut între 1990 și 1991. Este fondator al publicaţiilor literare: Provincia – Vitraliu hunedorean, care ulterior şi-a schimbat denumirea în Provincia Corvina, Kilometrul zero, Sider – Semnal.

Este autorul a peste 40 de volume de versuri și proză, pamflete și eseuri.

Activitatea literară a lui Eugen Evu este apreciată și peste hotare, scriitorul fiind prezent cu opere în reviste și site-uri literare din Italia, Germania, Australia, S.U.A., Croația, Spania, Portugalia.

Volumele lansate de Eugen Evu vorbesc de la sine despre extraordinarul talent al acestuia de a pune în valoare comorile limbii române, o limbă pe care o iubește și căreia îi află în permanență noi valențe. De altfel recunoașterea de care se bucură creația lui Eugen Evu în lumea literară românească și ecoul pe care îl are în alte țări sunt o dovadă de necontestat a talentului și măiestriei literare ale unui scriitor care de peste cinci decenii arde pe altarul poeziei, al literaturii de bună calitate. În aceste cărți cititorul poate descoperi, pe lângă un minunat poet, și un excelent autor de aforisme, un eseist și un critic literar de mare profunzime, cu un verb inspirat, cu o acuitate deosebită a percepției fenomenului literar românesc și universal.

Încă de la debutul său, în anul 1970, în revista de mare prestigiu Familia, marele poet Şt. Augustin Doinaş a simțit imediat că pe firmamentul literaturii române a început să străluceasă o nouă stea, un dar al Divinității, cum atât de plastic s-a exprimat: „La Eugen Evu, cuvântul odată rostit devine unic și esențial. Mă bucur a-l descoperi ca pe un dar din partea Divinității.” Aceste cuvinte, cu siguranță, l-au obligat pe tânărul, pe atunci poet, iar toată creația ulterioară a lui Eugen Evu s-a situat sub steaua unei literaturi de foarte bună calitate. Cu trecerea anilor, universul poetic al lui Eugen Evu a dobândit noi valențe, expresia poetică a devenit mai esențializată, limbajul artistic s-a șlefuit asemenea unei pietre prețioase. Și aceste noi volume vor aduce iubitorilor de poezie satisfacții deosebite, fiecare vers punând în lumină profilul unui poet de excepțional talent care asemenea unui demiurg creează un univers întreg ale cărui taine încearcă să le pătrundă.

Ca orice întâlnire cu poezia adevărată, și întâlnirea din acest mijloc de martie ne-a îmbogățit spiritual și sutem mândri că județul Hunedoara poate oferi literaturii române și universale scriitori de talia lui Eugen Evu. Îi dorim din toată inima poetului Eugen Evu să fie mereu la fel de tânăr în suflet și să ne dăruiască pagini literare valoroase, care să ne bucure așa cum ne bucură volumele recent lansate.

În finalul întâlnirii, din partea Bibliotecii Județene au fost oferite Diplome de excelență poetului Eugen Evu și omului de cultură pr. Theodor Damian, ca semn de recunoaștere a contribuției acestora la promovarea culturii române în lume.

Ioan Sebastian Bara

Centenar Maria Tănase

Printre preocupările importante ale Bibliotecii Judeţene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva este organizarea unor activități prin care este adusă în atenție o personalitate română sau din altă țară, personalitate ce a marcat puternic cultura sau știința, politica sau viața spiritual-religioasă. De curând, a fost rândul marii noastre cântărețe, Maria Tănase, să fie prezentată în special tinerilor, la împlinirea unui secol de la naștere și a 50 de ani de la trecerea ei în eternitate (25 septembrie 1913 – 22 iunie 1963). Genericul sub care, în ziua de 7 martie, s-a desfășurat momentul omagial la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva a fost Centenar Maria Tănase.

Cea mai mare cântăreață română de muzică populară, această pasăre măiastră a cântecului românesc, artistă desăvârșită, personalitate emblematică a culturii române, Maria Tănase a fost evocată cu ajutorul unei prezentări. Participanții la această manifestare, elevi din liceele devene, au făcut astfel cunoștință cu viața Mariei Tănase, cu importanța excepțională pe care cântecele ei le reprezintă pentru tezaurul cultural românesc.

Pentru cei foarte tineri, poate acest nume nu spune atât de mult, dar părinții și bunicii acestor tineri au crescut cu cântecele Mariei Tănase în suflet, artista care a fost și rămâne cea mai mare cântăreață de muzică populară, de muzică românească autentică. A interpretat ca nimeni alta până acum cântece din toate regiunile țării, din Moldova până în Oltenia, din Ardeal și Banat până în Dobrogea, și a făcut-o cu aceeași măiestrie impecabilă. A iubit cântecul românesc, a iubit din toată ființa ei această țară pe care a slujit-o, ca și George Enescu, prin intermediul muzicii. Iar răsplata a fost dragostea și prețuirea unui public de toate vârstele, provenit din toate categoriile sociale. Pentru că zvonul de cântec românesc pe care l-a dăruit acestui popor și-a găsit loc în sufletele fiecărui român. Maria Tănase a fost o excepțională cunoscătoare a folclorului românesc, o culegătoare pasionată de folclor pe care îl descoperea ca pe o comoară în satele românești, la bătrânii care învățaseră cântecele de la moșii și strămoșii lor. Odată descoperite cântecele, ele erau dăruite tuturor cu generozitate și talent, cântate de-a lungul și de-a latul țării, pe cele mai îndepărtate scene, în mijlocul oamenilor pe care i-a iubit. Cântecele Mariei Tănase, „de la lume adunate și iarăși la lume date”, cum spunea marele Anton Pann, au bucurat generații întregi de iubitori de muzică. Milioane de români au purtat și poartă în suflet cântecele nemuritoare ale Mariei Tănase.

Noi, hunedorenii, poate ar trebui să avem un gând de recunoștință în plus față de această mare artistă, dat fiind că ultimul ei concert, prin care și-a luat rămas bun de la publicul ei drag, a avut loc în orașul Hunedoara, la 1 mai 1963, cu o lună înainte de a părăsi această lume.

Maria Tănase a cunoscut gloria, recunoașterea deplină națională și mari succese internaționale. Să amintim că a încântat publicul din Franța, din Statele Unite (unde a strălucit alături de violonistul Grigoraș Dinicu, la pavilionul României), Turcia, dar niciodată nu a cedat ispitei de a se rupe de România, niciodată nu a dorit să-și părăsească Țara. Pentru că Maria Tănase, asemenea unui stejar secular, aparținea pământului românesc pe care l-a iubit din tot sufletul. Pe ultimul drum, într-o zi de iunie a anului 1963, într-un simplu car tras de boi, așa cum și-a dorit, a fost condusă de sute de mii de români cu ochii în lacrimi. Învelișul lumesc al Mariei Tănase a plecat atunci, dar au rămas cântecele ei fără moarte pe care le ascultă generații de români. Cântece vor veni și vor pleca, dar Ciuleandra, Mărioară de la Gorj, Trenule, mașină mică, Mi-am pus busuioc în păr, Cine iubește și lasă și sute de alte cântece îndrăgite nu vor muri niciodată. Numele Mariei Tănase este așezat la loc de cinste în galeria marilor noștri artiști – Constantin Brâncuși, George Enescu, Corneliu Baba și alții – care au avut România în suflet și întreaga lor operă au închinat-o României.

În finalul prezentării, tinerilor li s-au adresat întrebări legate de viața și creația artistică a Mariei Tănase, cei care au răspuns corect fiind recompensați cu premii în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva.

Ioan Sebastia Bara

Doamna poeziei – Paulina Popa

Eleganta incintă a Salle D’Or de la Deva Mall a fost literalmente neîncăpătoare în ziua de 4 martie 2013 când, în organizarea Bibliotecii Judeţene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a avut loc o întâlnire cu poeta, eseista şi editoarea Paulina Popa  care, cu acest prilej, şi-a lansat noul volum de versuri intitulat Iubire, apărut la Editura EMIA în anul 2012.

Prezenţă constantă, de peste 30 de ani, în viaţa culturală hunedoreană, Paulina Popa este un nume de referinţă în literatura română, un om de cultură complet care a contribuit cu întregul său talent şi cu toată energia la îmbogăţirea spirituală a judeţului Hunedoara.

Dăruită cu talent poetic, Paulina Popa debutează cu versuri în anul 1970, în revista Crişana, precum şi în revista Zbor alb a Liceului Pedagogic din Beiuş unde era elevă. Ulterior, ca soţie de preot, i s-a îngrădit posibilitatea de a publica, aşa încât doar după 1989 a putut să debuteze editorial, debut care se produce în anul 1990 cu volumul de versuri pentru copii Ruga Mântuitorului.

Prezenţa în viaţa literară a Paulinei Popa a continuat cu numeroase volume de versuri apărute la edituri de prestigiu precum Ion Creangă, Helicon, Ametist.

În anul 1996 a fondat la Deva Editura EMIA şi a început să desfăşoare o bogată activitate editorială, fiind publicate cărţi semnate de autori prestigioşi precum Radu Ciobanu, Gheorghe Schwartz, Passionaria Stoicescu, Constantin Cubleşan, Vasile Andru. De asemenea, au fost publicate numeroase cărţi de spiritualitate creştină, traduceri din literatura universală, cărţi pentru copii precum şi o foarte bogată paletă de cărţi scrise de profesori hunedoreni în sprijinul elevilor.

În anul 1999, Paulina Popa fondează la Deva revista de literatură Semne care a găzduit, de-a lungul anilor, texte literare, pagini de critică, dezbateri şi traduceri sub semnătura unor prestigioşi scriitori. Un an mai târziu, în 2000, fondează Asociaţia Culturală „Emia” şi pune bazele Festivalului Internaţional de Poezie „Emia” a cărui primă ediţie s-a desfăşurat sub auspiciile Anului Internaţional Eminescu. În acelaşi an, devine membră a Uniunii Scriitorilor din România.

În anul 2001, revista Semne a fost distinsă la Iaşi cu Premiul revistei Convorbiri literare, iar Paulina Popa a făcut parte din juriul Concursului Naţional de Poezie de la Ipoteşti „Porni Luceafărul”. În anul 2002, Paulina Popa a primit Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Arad.

În anul 2005 înfiinţează la Deva Editura PAULA, editură care îşi propune să publice îndeosebi literatură română, autori contemporani şi tineri debutanţi. Participă, alături de Cezar Ivănescu şi Linda Maria Baros, la un Festival de Poezie în Iordania, vizitează locurile sfinte, ceea ce o inspiră în creaţia poetică ulterioară.

Despre creaţia literară a Paulinei Popa au scris:  Radu Ciobanu, Victor Isac, Eugen Evu, Ioan Evu, Dumitru Hurubă, Gligor Haşa, Aurelian Sârbu, Petrică Birău, precum şi scriitorii George Vulturescu, Octavian Soviany, Romul Munteanu, Liviu Ioan Stoiciu, Gheorghe Grigurcu, Adrian Dinu Rachieru, Victor Sterom, Mariana Filimon, Constantin Cubleşan, Al. Cistelecan, Victoria Milescu etc.

A fost cum nu se poate mai nimerit să întâmpinăm anotimpul florilor şi al renaşterii vieţii cu un florilegiu de versuri pe care ni l-a oferit, cu generozitate şi iubire, distinsa poetă şi prietenă a Bibliotecii, doamna Paulina Popa. Poeta ne-a adus în dar un volum intitulat simplu şi grăitor Iubire. Sub semnul iubirii a fost aşezată creaţia lirică a celor mai mari poeţi, din antichitate până în zilele noastre, pentru că, aşa cum spunea Dante, „iubirea pune în mişcare Soarele şi aştrii”, vers care nu întâmplător încheie Divina Comedie. Iubirea, în toate ipostazele ei: iubire faţă de Divinitate, dragostea primordială dintre bărbat şi femeie, dragostea maternă, dragostea faţă de tot ce înseamnă viaţă, toate acestea se găsesc în creaţia poetică a Paulinei Popa. Simpla înşiruire, la întâmplare, a titlurilor unor volume de versuri semnate de distinsa poetă ne îndreptăţeşte să afirmăm că iubirea este un laitmotiv al întregii sale opere poetice: Nunta cuvintelor, Cuvinte sărutate de îngeri, Să înşeli moartea cu vorbe de dragoste, Mama – antologia iubirii şi altele.

Volumul care s-a lansat are drept motto nepieritoarele vorbe ale Mântuitorului Iisus Hristos rostite în timpul Cinei celei de taină: „Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unul pe altul, precum v-am iubit Eu. Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi.”

Sub acest impresionant comandament etic se rânduiesc toate poeziile cuprinse în volumul Iubire. Încărcătura semantică a cuvântului Iubire este de fiecare dată alta, în fiecare poezie descoperindu-ni-se o nouă faţetă a acestui sentiment etern uman, faţetă pe care harul şi sensibilitatea Paulinei Popa o îmbracă în minunat veşmânt poetic. Începutul fiecărei poezii este o mică nestemată filosofică, o concluzie pe care poeta o prezintă asemenea unei licori tari, îmbătătoare: Iubirea este începutul şi sfârşitul; În psalmul iubirii intră toată viaţa; viaţa este pentru totdeauna Iubire.

Într-adevăr, această Iubire, cu i mare, străbate ca un fir de foc toate versurile pe care le găsim în volumul Paulinei Popa. Fiecare dintre noi, atunci când va lua în mână acest volum, va vedea că, pe măsură ce ne adâncim în lumea plină de taine a acestor versuri, din paginile pe care le răsfoim se ridică un adevărat imn închinat iubirii, un cânt de slavă pe care Poeta îl dedică nobilului sentiment al iubirii.  Vom înţelege mult mai bine vorbele Apostolului Pavel: Dacă dragoste nu e, nimic nu e. Iar cea care ne-a făcut să vedem limpede acest adevăr etern este poeta Paulina Popa căreia îi mulţumim că ne-a îmbogăţit cu încă un volum valoros.

Ioan Sebastian Bara