Mariana Pândaru la zi aniversară

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, a organizat, în ziua de 18 august 2022, la Sala de Lectură, un eveniment cultural dedicat poetei și omului de cultură Mariana Pândaru, la împlinirea a șapte decenii de viață.

Ambianța caldă, liniștită a sălii de lectură a avut darul să creeze un cadru plăcut și primitor pentru toți cei care au dorit să-i fie alături, la zi aniversară, îndrăgitei poete, căreia Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva i-a oferit o Diplomă de Excelență pentru prodigioasa și îndelungata sa activitate depusă cu talent și dăruire în domeniul literar, gazetăresc și editorial.

Cum este firesc, au fost prezenți numeroși scriitori, poeți și prozatori: Dumitru Dumitrescu, Radu Igna, Daniel Marian, Ovidiu Munteanu, Dorel Neamțu, Dan Orghici, Paulina Popa, Aurelian Sârbu, Nayla Shanti, Miron Simedrea, Dinorel Stănciulescu, Dumitru Tâlvescu, Adriana Tomoni, Miron Țic, precum și numeroși apropiați ai poetei.

Înconjurată de căldura publicului, îndrăgita poetă a avut parte de o manifestare plină de emoție și sensibilitate, dovadă limpede a prețuirii pentru întreaga ei creație literară și activitate gazetărească de aproape cinci decenii.

Mariana Pândaru a fost întotdeauna și a rămas buna prietenă a bibliotecii, bibliotecă a cărei ușă i-a fost mereu larg deschisă, așa cum face această instituție cu fiecare scriitor hunedorean.

La vârsta deplinei maturități, orice om privește înapoi și își deapănă firul vieții, cu lumini și umbre, cu bucurii și dureri. După aproape cinci decenii de activitate literară densă, prolifică, din 1974 când a debutat în paginile revistei Tribuna, Mariana Pândaru poate să fie mândră de ceea ce a creat, de ceea ce lasă moștenire celor ce vor veni pe tărâmul literaturii și al culturii. Talentul și pasiunea cu care Mariana Pândaru a slujit slova românească sunt demne de întreaga noastră admirație, prețuire și recunoștință. Iubitorii de literatură s-au bucurat de versurile ei pline de sensibilitate și profunzime din volume precum Ferigi înzăpezite, Fulgere pe mare sau Lacrima de ambră,au citit zeci de interviuri cu mari personalități, cititorii și-au purtat pașii pe străzile Parisului ori au bătut Europa de la un cap la altul, toate acestea fiind tot atâtea daruri pe care le-a oferit Mariana Pândaru în numeroasele volume pe care le-a scris.

Poetă, prozatoare, jurnalistă și editor, Mariana Pândaru s-a dovedit a fi un om de cultură complet și complex. Întreaga ei activitate s-a desfășurat la cote înalte, cu dăruire și mult talent, tot ce a realizat a avut un singur destinatar: publicul iubitor de cultură.  

S-a spus de multe ori, pe bună dreptate, că Mariana Pândaru scrie poezie aşa cum respiră, cu uşurinţa adierii vântului şi a bătăii de aripi a păsărilor. Din tot ceea a scris, din tot ceea ce, desigur, va mai scrie, cititorii, iubitorii de literatură, de cultură vor învăța mai bine ce înseamnă iubirea, credinţa, natura, viaţa, bucuria şi durerea, ce înseamnă Patria. Pentru că Mariana Pândaru ne învață, ca un dascăl blând și iubitor, să trăim maxim, să nu pierdem nimic din clipa care trece atât de repede.

Sigur că e foarte greu să aflăm cuvintele cele mai nimerite care să exprime întreaga recunoștință pe care i-o datorăm Marianei Pândaru, cea care a contribuit atât de mult la înflorirea literaturii și culturii hunedorene. 

La această frumoasă aniversare, înconjurată de cei care o îndrăgesc, care o prețuiesc, care o cunosc și o simt aproape, Mariana Pândaru a primit din partea prietenilor ei toate gândurile frumoase, urările cele mai calde care să-i bucure sufletul. 

Toți cei prezenți, prin vorbe bune, prin buchete de flori, i-au mulțumit Marianei Pândaru pentru tot ceea ce a făcut pentru cultura hunedoreană, pentru fiecare carte pe care ne-a dăruit-o, pentru prietenia pe care ne-o arată și i-au spus din toată inima LA MULȚI ANI!

Cu deosebită considerație,

Ioan Sebastian Bara

Bicentenar Dostoievski

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Colegiul Național „Decebal” din Deva, a organizat în ziua de 11 noiembrie 2021, la Sala ProArte a Colegiului Național „Decebal”, o prezentare cultural-educativă prilejuită de împlinirea, în această zi, a două sute de ani de la nașterea marelui prozator rus Feodor Mihailovici Dostoievski. În cadrul activității, având drept generic „Inadaptabilitatea omului fericit prin suferință”, a fost făcută o amplă expunere a vieții și operei celebrului scriitor rus cu o viață plină de încercări și o operă nemuritoare. 

F. M. Dostoievski face parte din galeria strălucită a marilor prozatori ruși, alături de Lermontov, Gogol, Tolstoi,  Turgheniev, continuați de Cehov, Gorki, Nabokov, Pasternak și lista nu e încheiată.

Unul dintre cei mai mari prozatori din toate timpurile, Dostoievski  a marcat un punct de cotitură în istoria literaturii universale prin romanele sale „Crimă și pedeapsă”, „Idiotul”, „Demonii, „Frații Karamazov” etc. prin numeroasele nuvele și povestiri, prin articolele din presa vremii. Dincolo de valoarea literară de necontestat, proza lui Dostoievski a exercitat o extraordinară influență asupra psihologiei, moralei, religiei, prin profunzimea introspecțiilor în sufletele personajelor emblematice pe care le-a creat. Aceste personaje sunt inspirate din tabloul social al Rusiei de la mijlocul secolului XIX și dau glas unor permanente frământări sufletești, își pun întrebări legate de fericire, credință, sensul vieții, căutarea adevărului, a libertății. Proza lui Dostoievski este, astfel, atât o frescă a Rusiei contemporane lui, cât și o galerie de tipologii umane ale căror trăiri abisale sunt genial prezentate. Fiecare personaj emblematic creat de acest uriaș prozator, de la Raskolnikov la prințul Mîșkin, de la Karamazovi la Stavroghin, de la Sonia Marmeladova la Nastasia Filipovna și alții, rămâne ca un portret creionat magistral de acest desăvârșit cunoscător al sufletului omenesc care a fost Feodor Mihailovici Dostoievski. Romanele lui Dostoievski au cunoscut celebre ecranizări, cinematografia rusă realizând adevărate capodopere pentru marele ecran. De asemenea, cele mai importante teatre ale lumii, inclusiv din România, au pus în scenă opere scriitorului, actorii străduindu-se să dea viață celor mai cunoscute personaje dostoievskiene. 

Dincolo de opera literară, viața lui Dostoievski a fost marcată de suferință, boală, de situații limită generate de represiunea din partea autorităților Imperiului Țarist.

Toate acestea și-au pus amprenta pe literatura sa, pe întreaga sa concepție despre lume, credință, fericire, destinul omului în lume. 

La finalul prezentării au fost adresate elevilor întrebări din subiectul prezentat, iar cei care au răspuns corect au fost recompensați cu premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană.

Ioan Sebastian Bara

Dumitru Tâlvescu, scriitorul mereu tânăr

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, a organizat, în ziua de 9 mai 2019, un eveniment cultural deosebit dedicat scriitorului Dumitru Tâlvescu la împlinirea a 65 de ani. Cu acest prilej, Biblioteca Județeană i-a dăruit biobibliografia intitulată „Dumitru Tâlvescu, un nostalgic printre zile”.

Ne-a făcut o mare plăcere să-i urăm și să-i cântăm „La mulți ani!” împreună cu Corala „Sargeția”, sub bagheta dirijorului Nicolae Icobescu, care pe parcursul evenimentului a susținut și un moment muzical.

În semn de prețuire și recunoștință, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a acordat scriitorului Dumitru Tâlvescu o Diplomă de Excelență pentru contribuția valoroasă adusă literaturii și culturii hunedorene.

A devenit o frumoasă tradiție a bibliotecii noastre de a oferi dovezi de prețuire pentru personalitățile hunedorene care ne fac cinste.

Biobibliografia pe care am adus-o în atenția publicului este dedicată aniversării celor 65 de ani ai scriitorului Dumitru Tâlvescu, prezență activă în viața literară hunedoreană, prieten al bibliotecii noastre și nelipsit de la activitățile culturale pe care le organizăm.

Originar din orașul Târgu Jiu, Dumitru Tâlvescu a fost atras de timpuriu de literatură și încă din liceu, ca elev al prestigiosului Colegiu „Tudor Vladimirescu”, a început să scrie versuri și proză în cadrul Cenaclului „Columna”. Consacrarea literară a venit târziu, în anii deplinei maturități, după ce a părăsit activitatea bancară pe care o avusese o viață.

Dumitru Tâlvescu a pășit cu dreptul pe scena literară hunedoreană. Încă de la debutul său editorial, cu volumul „Anul și copiii lui”, iubitorii și cunoscătorii de literatură și-au dat seama că au în față cartea unui scriitor adevărat. Încă de atunci, Dumitru Tâlvescu a vădit un talent remarcabil, o sensibilitate impresionantă și o capacitate de a conferi valoare fiecărui cuvânt. Au urmat poemele din volume ca „Stăpân peste iluzii”, „Observator nedumerit”, „Altfel, poemele”, „Evadarea din mecanic”, „Cornucopia”, „Prosperia” etc. Toate vădesc un talent din ce în ce mai viguros, o voce lirică tot mai personală, mai originală.

Dar poetul Dumitru Tâlvescu a demonstrat că nici domeniul epic, al prozei, nu-i este străin și debutul în acest gen a fost strălucitor, romanul „Gisella”, apărut în 2011 și reeditat în 2015, aducându-ne în față un prozator de mare respirație, cu un registru epic amplu, cu arta mânuirii acțiunii, cu personaje vii, autentice, bine conturate. Aceeași impresie a produs-o romanul „Carul cu aur”, roman cu o acțiune captivantă, dinamică, bine dozată.

De asemenea, a colaborat și colaborează la importante reviste literare din țară și din străinătate (Canada, Elveția, Macedonia, SUA).

Despre creația sa literară au scris personalități importante din literatura hunedoreană și națională: de la Paulina Popa și Dumitru Hurubă la Ion Popescu Brădiceni, Ladislau Daradics și Gheorghe Grigurcu, pentru a aminti doar câțiva.

De la un volum la altul, talentul lui Dumitru Tâlvescu se consolidează, primește noi valențe, devine tot mai atractiv pentru cei care îi citesc cărțile.

Meritele lui Dumitru Tâlvescu pe plan literar sunt incontestabile, iar această biobibliografie este, putem spune, documentul care legitimează întreaga sa activitate scriitoricească.

Nu e deloc întâmplător că Dumitru Tâlvescu scrie, creează, visează sub semnul geniului lui Constantin Brâncuși pe care îl are drept model și mentor spiritual. Este un scriitor cu sufletul mereu tânăr, cu icoana copilăriei veșnic în inimă, așa cum a învățat de la marele sculptor român:

Consider că ceea ce ne face să trăim cu adevărat este sentimentul permanentei noastre copilării în viaţă.

Iar Dumitru Tâlvescu trăiește cu adevărat, trăiește prin cuvânt și pentru cuvânt, trăiește pentru a ne bucura pe noi cu cărțile sale pline de sensibilitate, scrise cu talent și dăruire. Pentru acest lucru îi mulțumim și îi dorim ani mulți, ca să ne poată dărui încă alte și alte cărți la fel de valoroase.

Seara s-a încheiat cu un minunat recital folcloric susținut de îndrăgita artistă Mariana Anghel care, după cuvinte calde de felicitare adresate sărbătoritului, a încântat publicul cu frumoase cântece de pe Valea Streiului, cântece care de-a lungul a peste 30 de ani i-au adus atât de multe succese și au făcut să fie îndrăgită de mii de români.

Ioan Sebastian Bara

Un fiu al pădurenilor

Prima zi de primăvară ne-a prilejuit întâlnirea cu o mare personalitate a județului Hunedoara: etnologul Rusalin Ișfănoni, care pe data de 23 martie va împlini 75 de ani. Cu acest prilej, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, i-a dăruit biobibliografia cu titlul „Rusalin Ișfănoni, un pădurean din Munții Poiana Ruscă”.

Rusalin Ișfănoni, fiu al Ținutului Pădurenilor, și-a consacrat întreaga viață studierii, sistematizării și punerii în valoare a excepționalului tezaur de spiritualitate rurală existent de secole în așezările Ținutului Pădurenilor. A cunoscut în profunzime viața aspră a pădurenilor, le-a cunoscut obiceiurile, ocupațiile, portul, cântecele, dansurile, viața de zi cu zi, tot ceea ce reprezintă pecetea unei comunități.

Ca tânăr profesor, ulterior ca muzeograf și cercetător la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din București, Rusalin Ișfănoni a simțit în permanență, ca pe o datorie față de neamul său, imboldul de a cerceta, de a pune în valoare și, mai ales, de a face cunoscute comorile de artă populară autentică din Ținutul Pădurenilor.

Este autorul a zeci de articole și studii prin care a scos la lumină nenumărate lucruri neștiute despre tradițiile pădurenilor și le-a făcut cunoscute. Lucrarea sa de doctorat, devenită carte, poartă titlul Pădurenii Hunedoarei – o viziune etnologică, iar meritul autorului constă în faptul că a cercetat viața materială și spirituală a pădurenilor ca un adevărat om de știință și, în același timp, ca un fiu al acestor locuri. Importanți specialiști etnologi din România au avut cuvinte de apreciere cu privire la această lucrare, considerând că ea „este o contribuție majoră la cunoașterea unei culturi și a unei civilizații arhaice deosebit de robuste, care fac parte integral din cultura noastră națională și, inclusiv, din cultura și civilizația universală” și „cea mai amplă tentativă de analiză etnografică și etnologică a spiritualității populare – încărcată cu surprinzătoare supraviețuiri arhaice – specifică Ținutului Pădurenilor”.

De asemenea, Rusalin Ișfănoni este autorul unei impresionante monografii a comunei Lelese, o lucrare amplă, documentată până în cele mai mici detalii, o monografie alcătuită cu o rigurozitate dublată de dragostea pe care autorul ei o poartă față de fiecare localitate din zonă, față de fiecare pădurean.

Dintre zecile de studii, articole, comunicări susținute de etnologul Rusalin Ișfănoni, se remarcă de departe lucrările dedicate spiritualității populare din Ținutul Pădurenilor. Acest ținut ne devine mult mai cunoscut și, desigur, mult mai drag după ce Rusalin Ișfănoni îl prezintă din punctul de vedere al etnologului sub toate aspectele lui: obiceiuri laice și religioase, portul popular, ocupații și meșteșuguri, bucătărie tradițională, amenajarea locuinței, cântece și dansuri, termeni specifici graiului local etc. Nimic nu rămâne necercetat, totul ni se dezvăluie ca într-o uriașă frescă în culori vii, în care ne apar în fața ochilor pădureni în costumele lor minunate surprinși la muncă sau la zi de sărbătoare, la bucurie și la durere.

Prin tot ceea ce a creat în domeniul etnologiei, Rusalin Ișfănoni se înscrie printre cei mai valoroși etnologi români, alăturându-se cu îndreptățire unor nume ilustre ca Romulus Vuia, Emilia Comișel, Iordan Datcu, Ion Ghinoiu, Georgeta Stoica etc. În toate lucrările și cercetările lui Rusalin Ișfănoni elementul peren este viața, universul de zi cu zi al țăranului român. Iar păstrarea cu sfințenie a valorilor acestui univers și transmiterea lor spre cei tineri reprezintă o datorie sfântă pe care Rusalin Ișfănoni a îndeplinit-o cu cinste.

Evenimentul cultural dedicat lui Rusalin Ișfănoni, în prezența unui public numeros, a început în acordurile emoționante ale Coralei Sargeția, condusă de prof. Nicolae Icobescu, care a dăruit un minunat Mulți ani trăiască! celui sărbătorit.

În semn de prețuire și recunoștință, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a acordat etnologului Rusalin Ișfănoni o Diplomă de Excelență pentru întreaga activitate, pentru profesionalismul și dăruirea cu care a pus în valoare comorile de spiritualitate ale satului românesc din Ținutul Pădurenilor.

De asemenea, Centrul de Cultură și Artă al Județului Hunedoara i-a acordat domnului Rusalin Ișfănoni o Diplomă de Merit Cultural pentru contribuția la promovarea și conservarea culturii și civilizației tradiționale românești.

Aprecierea, respectul și admirația pentru tot ce a realizat etnologul Rusalin Ișfănoni de-a lungul vieții au fost exprimate în cuvinte alese de către personalitățile prezente la manifestare: primarul comunei Lelese, Ciprian Gheorghe Achim, și etnologul Marcel Lapteș.

Cei prezenți au putut urmări un colaj de filme documentare ce cuprinde în esență întreaga activitate de etnograf a domnului Rusalin Ișfănoni. L-am văzut ca „vornic / căpitan” în filmul nunții de la Dăbâca, l-am urmărit vorbind peste hotare, cu emoție și mândrie, despre comorile de spiritualitate ale pădurenilor.

De asemenea, pe holul Teatrului de Artă Deva a putut fi admirată o expoziție ce a cuprins straie și obiecte tradiționale pădurenești, oferite de doamna Marica Țif și de domnul profesor Mircea Lac, românul declarat, de curând, tezaur uman viu.

A urmat un moment folcloric, cântece tradiționale bine cunoscute și îndrăgite interpretate de artiști populari care, în minunatele lor costume, au adus în mijlocul nostru melosul nemuritor al acestui străvechi ținut: Alin Ienciu, Mariana Suciu, Ana Anuțoiu și Petrică Lupaș.

Nu puteau lipsi momentele de folclor pădurenesc, astfel încât publicul a avut parte de un extraordinar moment oferit de Ansamblul „Leleșana” din comuna Lelese.

A fost o seară plină de emoție, așa cum merită din plin etnologul Rusalin Ișfănoni.

Ioan Sebastian Bara

Stelian Radu la 90 de ani, o sărbătorire emoționantă

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Judeţean Hunedoara, a organizat în ziua de 9 octombrie 2018, în incinta Deva Mall, Salle dʼOr, un eveniment cultural emoționant dedicat unei personalități marcante a județului Hunedoara: dr. ing. Stelian Radu, doctor în silvicultură, a fost sărbătorit cu prilejul împlinirii venerabilei vârste de 90 de ani. Cu acest prilej, Biblioteca Județeană i-a oferit biobibliografia intitulată „Stelian Radu, pasiunea de o viaţă: silvicultura”, lucrare amplă și bine documentată care reflectă viața și cariera profesională de prestigiu a acestuia.

Ne-a făcut o mare plăcere să-i urăm și să-i cântăm „La mulți ani!” împreună cu Corala „Sargeția”, sub bagheta dirijorului Nicolae Icobescu.

În semn de prețuire și recunoștință, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a acordat inginerului Stelian Radu o Diplomă de Excelență în semn de prețuire pentru excepționalele realizări în domeniul silviculturii.

Dr. ing. Stelian Radu și-a desfășurat întreaga activitate profesională sub semnul dăruirii și pasiunii pentru silvicultură, pentru natură și conservarea acesteia.

Biobibliografia închide între copertele sale o viață de om dăruită silviculturii, pădurii, o viață pusă în slujba naturii și a protejării ei de numeroasele amenințări care o pândesc în zilele noastre.

Este impresionantă cariera profesională a inginerului Stelian Radu, impresionantă și pilduitoare este viața acestui om, pornit de pe plaiuri prahovene, rămas orfan de părinți, ajuns după studii asidue și serioase în vârful unui parcurs profesional de excepție. Din cătunul natal până la înalta calitate de membru de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice din România, domnul Stelian Radu nu a lăsat să treacă nicio zi fără studiu, fără cercetare, fără dăruire necondiționată profesiei pe care și-a ales-o, profesia de silvicultor fiind pentru el o adevărată vocație.

Fiecare pagină a biobibliografiei este o mărturie despre o viață trăită la cote maxime, o viață în care un loc fundamental îl reprezintă respectul față de profesie. Respectul și admirația de care s-a bucurat și se bucură domnul Stelian Radu a depășit granițele țării, activitatea și realizările sale în domeniul silviculturii, atitudinea militantă față de pădurile virgine și cvasivirgine fiind recunoscute și în alte țări. De altfel biobibliografia cuprinde numeroase aprecieri și cuvinte calde ale unor specialiști străini despre tot ceea ce a făcut și face confratele lor român pe tărâmul silviculturii, al protejării pădurii.

Domeniile în care a activat au fost, totodată, și tot atâtea domenii de cercetare: dendrologia; cultura plopului și a salciei; ecologia și ocrotirea naturii; silvotehnica națională; studiul și conservarea pădurilor virgine și cvasivirgine; lemnul mort și rolul lui în conservarea biodiversității din păduri; domeniul ariilor protejate, al biodiversității forestiere, conservării pădurilor virgine și cvasivirgine și arborilor remarcabili.

Atât în timpul anilor activi cât și după pensionare, meritele sale au fost recunoscute de foruri științifice de profil din țară și străinătate. Astfel, dr. ing. Stelian Radu este membru în prestigioase asociații științifice, dintre care: Societatea „Progresul Silvic” (1990); membru fondator și pe viață al „International Oak Society”, Illinois, SUA (1992); membru al Societății de Istorie și Retrologie Agrară din România – S.I.R.A.R.  (1996); membru de onoare al Fundațiilor „Forêts sauvages” (2008) și „Vita Silvae Conservation” (2010), ambele din Franța.

Este autorul a sute de articole, studii, comunicări științifice, precum și a numeroase cărți de specialitate. A fost directorul Arboretumului din Simeria la a cărui dezvoltare a contribuit în mod substanțial.

Biobibliografia elaborată de Biblioteca Județeană este darul pe care instituția noastră i-l face, cu prețuire și recunoștință, la împlinirea a nouă decenii de viață.

Ioan Sebastian Bara