Anul Nou Chinezesc la Deva

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în colaborare cu Liceul de Arte „Sigismund Toduță” din Deva, Clasa Confucius a Liceului de Arte „Sigismund Toduță” din Deva, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și Institutul Confucius din Sibiu, a organizat și în acest an, la începutul lunii februarie, la Salle d’Or din incinta Deva Mall, sărbătorirea Anului Nou Chinezesc, anul 4717, anul Mistrețului de Pământ, care a început la 5 februarie, odată cu debutul primăverii chinezești.

În ultimii ani, Biblioteca Județeană participă activ, în parteneriat cu cele două instituții din Sibiu, la un amplu proiect menit să facă cunoscută civilizația și cultura chineză, tradițiile și limba chineză. Pe lângă activitățile didactice, în mod deosebit cursurile de limbă chineză care se bucură de mare succes, manifestările artistice oferite de prietenii noștri chinezi sunt foarte îndrăgite și apreciate de comunitatea locală din Deva. Dintre aceste activități, sărbătorirea Anului Nou Chinezesc reprezintă un moment de o mare frumusețe, plin de surprize și de culoare, în care tradițiile milenare ale poporului chinez se pun foarte bine în evidență.

Și anul acesta, ne-am întâlnit cu partenerii noștri de proiect – Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și Institutul Confucius din Sibiu – și am sărbătorit împreună Anul Mistrețului de Pământ. Întreaga viață a chinezilor este așezată sub semnul celor 12 animale din calendarul chinezesc, animale care, se spune, influențează soarta celor născuți sub zodia lor și le împrumută  trăsături. Astfel, mistrețul transmite o energie puternică, iar cei născuți sub semnul lui dau dovadă de onestitate, sinceritate, ordine, disciplină, încredere în sine.

Toate aceste valori le punem și noi la baza colaborării cu partenerii noștri de proiect, cu prietenii chinezi care ne împărtășesc cu atâta generozitate și competență cunoștințele și măiestria lor.

Numit și Sărbătoarea Primăverii, Anul Nou Chinezesc este prilej de bucurie, de optimism și încredere în viitor, de întâlnire cu cei dragi, în primul rând cu familia.

Am sărbătorit și noi trecerea în Anul Nou Chinezesc, Anul Mistrețului de Pământ, împreună cu prietenii noștri chinezi, cărora le dorim să pășească în primăvara chinezească cu noi speranțe, cu încredere și cu bucurie.

Manifestările desfășurate sub genericul „China la cumpăna dintre ani” au început cu alocuțiuni rostite de: Mircea Flaviu Bobora, președintele Consiliului Județean Hunedoara, Kiszely Fabius Tiberiu, prefectul județului Hunedoara, Alina Maria Sîrbu, directoarea Liceului de Arte „Sigismund Toduță” din Deva, Lavinia Ilina, inspector școlar general adjunct, Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, Gheorghe Ioan Mihuț, directorul adjunct al Colegiului Național „Iancu de Hunedoara” din Hunedoara și prof. univ. dr. ing. Constantin Oprean, directorul Institutului Confucius de pe lângă Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

Pe fondul unei interesante expoziții de caligrafie și pictură chinezească, expoziție ce a pus în evidență măiestria și rafinamentul acestei părți a artei plastice chineze, publicul a fost invitat la o incursiune în fascinantul univers al obiceiurilor și tradițiilor chinezești. A urmat un excepțional program artistic, cu numere variate și atractive care au pus în lumină frânturi din marea cultură chineză.

Programul a fost deschis de un dans tradițional chinezesc executat cu multă măiestrie de elevii claselor a III-a și a IV-a Plastică ale Liceului de Arte „Sigismund Toduță” din Deva, îndrumați de prof. Lenuța Armean și Ligia Lac. Micuții dansatori au reușit să-și însușească și să transmită, cu grație și simț al echilibrului, o frântură din arta coregrafică chineză, atât de încărcată de spiritualitate.

Fiind Anul Nou, din program nu a lipsit cântecul tradițional chinezesc GONG XI GONG XI, cântec specific acestei sărbători a primăverii și bucuriei, cântec al cărui titlu, în traducere, înseamnă „Felicitări, felicitări”. În interpretarea elevelor Sonia Niculicea și Ruxandra Bran, de la același liceu, îndrumate de prof. Zhao Qi, cântecul a emoționat publicul și a reușit să transmită întreaga bucurie a sosirii primăverii.

În continuare, dansul tradițional chinezesc HE TANG YUE SE,  susținut de elevii Colțului chinezesc pregătiți de prof. Liu Qian, a avut ceva din delicatețea florii de lotus și din gingășia unei păsări. Măiestria coregrafică a elevilor a fost la înălțime și acest lucru a fost răsplătit cu aplauze.

Potpuriul de piese de muzică ușoară din repertoriul chinezesc, interpretat de formația Trio Chinese Band, pregătită de prof. Călin Sân, a îmbinat în mod fericit rezonanțele tradiționale ale muzicii chinezești cu modernitatea fiecărui cântec. Tinerii cântăreți au reușit să transmită întreaga sensibilitate și întregul lirism al pieselor interpretate.

În aplauzele entuziaste ale publicului, programul artistic a fost încheiat de o frumoasă suită de dansuri românești din Transilvania executate de o formație îndrumată de prof. dr. Adela Ioana Mateș și prof. Gheorghe Ioan Mihuț. Dansurile din zonele Hunedoara, Sebeș, Sibiu și Brașov, rezonanțele românești pline de armonie și sensibilitate au completat cum nu se poate mai bine universul artistic al cântecelor și dansurilor chinezești, subliniind parcă puternicele legături de prietenie pe care le-am stabilit cu partenerii noștri chinezi.

Serbarea Anului Nou Chinezesc a fost și acum un excelent prilej pentru noi de apropiere de cultura și civilizația chineză, de valorile culturale milenare ale unui popor care a avut o contribuție remarcabilă la tezaurul spiritual al omenirii.

Ne exprimăm speranța că prietenia noastră va dura mulți ani de acum înainte, că vom realiza multe lucruri frumoase împreună, că vom cunoaște mai bine un popor care de mii de ani uimește lumea prin realizările sale.

Alături de prietenii noștri chinezi, am pășit în Anul Mistrețului de Pământ cu bucurie, încredere în forțele proprii, dorința de a munci mai bine și de a oferi bucurie celor din jur.

Și, pentru că Anul Nou este întotdeauna prilej de urări pe care le facem celor apropiați nouă, prietenilor noștri, le dorim ca Anul Mistrețului de Pământ să le aducă bucurie, împliniri, sănătate și zile fericite.

La mulți ani, dragi prieteni chinezi!

Ioan Sebastian Bara

Femeile dinastiei Romanov

Anul acesta, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a marcat Ziua Internațională a Femeii printr-o activitate culturală cu o temă incitantă, „Femeile dinastiei Romanov”. Ca de obicei, au luat parte elevi de la colegiile și liceele din Deva.

Tema abordată de această dată și-a propus o incursiune captivantă în zbuciumata istorie a Rusiei, în special în viața femeilor care au stat în preajma țarilor din marea dinastie Romanov sau au condus ele însele marele imperiu. De la urcarea pe tronul Rusiei, în 1613, a țarului Mihail Romanov și până la sângeroasa zi de 17 iulie 1918, când ultimul țar, Nicolae a II-lea, era ucis cu cruzime împreună cu întreaga lui familie s-au scurs trei secole de istorie zbuciumată a unuia dintre cele mai mari imperii ale lumii.

Istoria Rusiei consemnează prezența unor ilustre figuri de femei pline de personalitate, care au lăsat în urmă în special o moștenire politică, socială și culturală remarcabilă.

De la Sofia Alekseevna, prima femeie care a condus Rusia între anii 1682 și 1689, ca regentă, la Ecaterina I, cu care încep cele șapte decenii din secolul XVIII, în care femeile au condus Imperiul Rus, de la Ana a Rusiei și Elisabeta I, la strălucitoarea și legendara Ecaterina cea Mare, supranumită „Semiramida Nordului”, iubitoare a artelor și prietenă cu mari învățați europeni ai vremii, ca Voltaire și Diderot, s-a făcut o minuțioasă trecere în revistă a personalităților acestor femei și a contribuției remarcabile pe care au avut-o în dezvoltarea culturii marelui Imperiu Rus. În sfârșit, nu trebuie uitată Maria Alexandrovna, soția țarului Alexandru al II-lea, bunica Reginei Maria a României, descendentă directă a Romanovilor. Șirul acestor ilustre femei din fruntea Imperiului Rus se încheie cu tragica figură a soției țarului Nicolae al II-lea, țarina Alexandra Feodorovna, care a suferit o moarte de martir.

Toate aceste femei și-au pus amprenta, prin puternica lor personalitate, asupra vieții politice și sociale din Imperiul Rus, dar în mod deosebit au influențat înflorirea culturii și a științei ruse. Academia de Științe și cea de Arte Frumoase din Sankt Petersburg, Universitatea din Moscova, Palatul de Iarnă și crearea în el a Muzeului Ermitaj, reforma juridică, crearea Bibliotecii Naționale Ruse sunt doar câteva puncte de referință din istoria culturală și științifică a Rusiei care n-ar fi fost posibile fără preocuparea și efortul acestor femei puternice, pline de voință și devotate statului în fruntea căruia s-au aflat. Tot atât de adevărat este că și unele expansiuni teritoriale ale Imperiului Rus s-au produs în timpul domniei acestor țarine.

Istoria este sursă inepuizabilă de informații, dar istoria este și, așa cum spune un cunoscut istoric român, „cea mai frumoasă dintre povești”. Unele dintre aceste povești am dorit să le depănăm în fața tinerilor, poveștile unor femei de excepție, ale unor țarine care au influențat viața acestui imens imperiu care a dominat vreme de secole mai mult de a șasea parte a globului pământesc.

Prezentarea a scos în evidență personalitatea fiecărei femei a cărei soartă a fost legată de țarii familiei Romanov.

Ca de obicei, la sfârșitul prezentării, au fost adresate întrebări despre subiectul urmărit, cei care au dat răspunsuri corecte fiind răsplătiți cu frumoase premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.

Ioan Sebastian Bara