Prin marile biblioteci ale lumii

De la biblioteca din Ninive a lui Assurbanipal, la bibliotecile din Alexandria şi Efes, de la bibliotecile Renaşterii la marile biblioteci moderne din zilele noastre, aceste lăcaşuri ale cărţii au fost întotdeauna, pentru cei care ştiu să preţuiască slova scrisă, adevărate colţuri de rai. Este bine cunoscut că marele scriitor argentinian Jorge Luis Borges, el însuşi bibliotecar, se simţea ca în paradis atunci când era înconjurat de mii de cărţi.

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” Deva, a organizat în luna iunie, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, o manifestare cultural-educativă intitulată „Prin marile biblioteci ale lumii”.

În fața unui public numeros, format în principal din elevi, s-a făcut o amplă prezentare a unor celebre biblioteci, începând cu Biblioteca din Alexandria și cea a lui Celsus, la Biblioteca Bodleiană din Oxford și Haein-Sa din Coreea de Sud, de la Biblioteca Congresului din Washington la unele biblioteci atipice din zilele noastre.

Celor prezenți în sală li s-a vorbit pe larg despre istoria cărții și a tiparului, despre suporturile pe care, de-a lungul timpului, a fost stocată informația, de la papirus, lut, lemn la hârtie și la suportul magnetic. Au fost informații extrem de bogate și bine documentate, informații noi despre un subiect care interesează un foarte mare număr de iubitori ai cărții, de oameni pentru care mersul la bibliotecă a devenit o obișnuință. De altfel, unul dintre considerentele pentru care organizăm acest gen de manifestații culturale este acela că dorim să oferim informații pe teme mai deosebite, iar temele legate de carte și lectură se bucură de un viu interes. 

În istoria civilizațiilor, bibliotecile s-au dovedit a fi cele mai fidele și mai bogate deținătoare ale comorilor culturale reprezentate, în primul rând, de cărți.

Adevărate temple ale culturii, bibliotecile au jucat un rol esențial în viața culturală a fiecărui popor. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au conservat informații din toate domeniile cunoașterii și le-au lăsat moștenire generațiilor următoare prin intermediul bibliotecilor.

Bibliotecile au atras și continuă să atragă un număr impresionant de oameni dornici să fie cât mai bine informați, oameni de toate vârstele care găsesc în carte, în lectură, modalitatea perfectă de a petrece timpul.

Marele iluminist francez Montesquieu a caracterizat perfect necesitatea de a fi în permanență în contact cu cartea: „De câte ori te simţi nefericit şi ai nevoie de uitarea necazurilor; când ești rănit de viaţă, doreşti un suprem balsam; când ești sătul de banalitatea şi inegalitatea mediului, aspiri la societate (…) n-ai decât să întinzi mâna spre bibliotecă şi să chemi către tine acest talisman: Cartea.”

Și tocmai despre unele dintre cele mai renumite păstrătoare ale unor astfel de talismane a fost vorba și în prezentarea pregătită de Biblioteca Județeană.

Ca de obicei, la final, celor prezenți în sală le-au fost adresate întrebări legate de subiectul prezentării, iar cei care au răspuns corect au primit premii constând în cărți și diplome oferite de biblioteca noastră. 

Ioan Sebastian Bara

La Salonul Hunedorean al Cărții, Editura Școala Ardeleană a fost la înălțime

În cadrul acestei ediții a Salonului Hunedorean al Cărții, editura clujeană Școala Ardeleană a fost prezentă cu doi autori care au lansat volume de mare valoare, editate sub semnul Centenarului Marii Uniri.

Domnul Mircea Muthu, reputat critic și istoric literar, poet și eseist, profesor la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, și-a lansat două volume de studii: Repere culturale transilvane II. Alte contribuții istorico-literare și Balcanismul literar românesc. Panoramic sud-est european. Confluențe culturale, iar Mircea Popa, cunoscut critic și istoric literar, a venit cu volumele Avanposturi ale Marii Uniri și Lucian Blaga. Perspective transilvane.

Opera lui Mircea Muthu este impresionantă și este o lectură obligatorie pentru oricine dorește să afle cât mai multe despre civilizația românească, despre literatura română, despre cultura Transilvaniei și despre inserarea civilizației românești în universul complex și fascinant al spațiului balcanic. Cărțile sale sunt rezultatul unei cercetări îndelungate, efectuate cu acribie și cu dorința de a aduce la lumină informații cât mai multe despre subiecte de mare interes, în primul rând despre literatura română, despre cultura română din Transilvania și despre confluența culturilor în arealul balcanic. Este impresionantă lista personalităților care au apreciat cum se cuvine munca de cercetare, seriozitatea cu care Mircea Muthu s-a aplecat asupra tematicii acestor cărți: de la Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Ioan Alexandru, Alexandru Duțu și Adrian Marino, la Marian Papahagi, Florin Mihăilescu, Liviu Petrescu, Mircea Scarlat.

Cele două cărți lansate la Deva pun în lumină două preocupări majore ale istoricului literar Mircea Muthu: cultura și civilizația transilvană („transilvanismul de ieri și de astăzi”, cum spune autorul) și balcanismul literar românesc, teme analizate amplu, minuțios, cu instrumentar științific și o extrem de bogată documentare.

Despre cartea sa Repere culturale transilvane, autorul declara într-un interviu că ea face parte dintr-un proiect ce „rezidă în posibilitatea şi obligativitatea de a schiţa măcar o analiză spectrală a Transilvaniei culturale din ultima sută de ani pentru că ne pregătim să venim în întâmpinarea centenarului Transilvaniei. Pornind de aici, se pune problema grafierii unui transilvanism cultural din perspectivă românească.”

Cât privește a doua carte, Balcanismul literar românesc. Panoramic sud-est european. Confluențe culturale, este o vastă și inedită panoramă a interferențelor culturale, literare românești cu spațiul balcanic, divers, multicultural, purtător de influențe ce urcă din civilizația bizantină.

Sunt două cărți care aduc importante contribuții la cunoașterea culturii și civilizației românești, cărți care stau mărturie despre faptul că noi, românii, suntem păstrătorii unor valori literare, culturale de excepțională importanță.

Al doilea autor prezent la Deva, este reputatul critic și istoric literar, profesorul Mircea Popa, care a lansat în cadrul Salonului Hunedorean al Cărții volumele: Avanposturi ale Marii Uniri și Lucian Blaga. Perspective transilvane.

Volumul Avanposturi ale Marii Uniri atrage atenția prin tematica lui inedită și extrem de generoasă, autorul făcând o amplă trecere în revistă  a unor personalități din diferite domenii care au fost alături de România în momente dificile ce au premers Unirea sau în timpul realizării acesteia. Ne sunt prezentate figuri de jurnaliști, scriitori, diplomați, oameni de stat, primari, generali etc. care s-au dovedit a fi prieteni ai românilor și admiratori ai României. Se remarcă minuțioasa documentare și rigurozitatea științifică de care a dat dovadă autorul, rezultatul fiind un buchet de portrete de personalități străine zugrăvite cu recunoștință, pentru întregul sprijin acordat românilor în ceasuri de cumpănă ale istoriei lor. Pe lângă figurile unor personalități străine, cartea cuprinde și medalioane dedicate unor mari luptători pentru cauza Unirii: Vasile Lucaciu, Octavian Goga, Patriarhul Miron Cristea, Vasile Goldiș, Episcopul Clujului, Nicolae Ivan, Ion Nistor și Alexe Mateevici, „poetul limbii române”.

Despre cea de-a doua carte, Lucian Blaga. Perspective transilvane –         editată în cadrul Proiectului editorial dedicat Centenarului Marii Uniri – autorul însuși mărturisește faptul că volumul este „… doar mica și modesta mea lacrimă de recunoștință pentru ceea ce a dat Poetul și Filosoful literaturii noastre, nemurind acest petec de pământ din Ardealul strămoșilor săi prin creația sa fără de moarte, considerată drept darul cel mai de preț pe care Ardealul unit cu Țara la 1918 l-a oferit spiritualității noastre și patrimoniului umanității”.

De fiecare dată – iar acest Salon al cărții nu a făcut excepție – întâlnirile cu scriitorii, cu făuritorii de slove, sunt pentru iubitorii cărților prilejuri de bucurie, ocazii de a cunoaște câte ceva din laboratorul tainic al scriitorului, din munca pe care acesta o depune până când cartea vede lumina tiparului și ajunge în mâinile cititorului.

Întâlnirea cu cei doi iluștri oameni de litere clujeni a fost un eveniment de înaltă ținută culturală a Salonului Hunedorean al Cărții, ediția 2018.

Ioan Sebastian Bara