Un fiu al pădurenilor

Prima zi de primăvară ne-a prilejuit întâlnirea cu o mare personalitate a județului IMG_2194Hunedoara: etnologul Rusalin Ișfănoni, care pe data de 23 martie va împlini 75 de ani. Cu acest prilej, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, i-a dăruit biobibliografia cu titlul „Rusalin Ișfănoni, un pădurean din Munții Poiana Ruscă”.

Rusalin Ișfănoni, fiu al Ținutului Pădurenilor, și-a consacrat întreaga viață studierii, sistematizării și punerii în valoare a excepționalului tezaur de spiritualitate rurală existent de secole în așezările Ținutului Pădurenilor. A cunoscut în profunzime viața aspră a pădurenilor, le-a cunoscut obiceiurile, ocupațiile, portul, cântecele, dansurile, viața de zi cu zi, tot ceea ce reprezintă pecetea unei comunități.

Ca tânăr profesor, ulterior ca muzeograf și cercetător la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din București, Rusalin Ișfănoni a simțit în permanență, ca pe o datorie față de neamul său, imboldul de a cerceta, de a pune în valoare și, mai ales, de a face cunoscute comorile de artă populară autentică din Ținutul Pădurenilor.

rusalin-isfanoni-padurenii-hunedoarei-foto-artavizuala21Este autorul a zeci de articole și studii prin care a scos la lumină nenumărate lucruri neștiute despre tradițiile pădurenilor și le-a făcut cunoscute. Lucrarea sa de doctorat, devenită carte, poartă titlul Pădurenii Hunedoarei – o viziune etnologică, iar meritul autorului constă în faptul că a cercetat viața materială și spirituală a pădurenilor ca un adevărat om de știință și, în același timp, ca un fiu al acestor locuri. Importanți specialiști etnologi din România au avut cuvinte de apreciere cu privire la această lucrare, considerând că ea „este o contribuție majoră la cunoașterea unei culturi și a unei civilizații arhaice deosebit de robuste, care fac parte integral din cultura noastră națională și, inclusiv, din cultura și civilizația universală” și „cea mai amplă tentativă de analiză etnografică și etnologică a spiritualității populare – încărcată cu surprinzătoare supraviețuiri arhaice – specifică Ținutului Pădurenilor”.

lelese-monografie-800x600De asemenea, Rusalin Ișfănoni este autorul unei impresionante monografii a comunei Lelese, o lucrare amplă, documentată până în cele mai mici detalii, o monografie alcătuită cu o rigurozitate dublată de dragostea pe care autorul ei o poartă față de fiecare localitate din zonă, față de fiecare pădurean.

Dintre zecile de studii, articole, comunicări susținute de etnologul Rusalin Ișfănoni, se remarcă de departe lucrările dedicate spiritualității populare din Ținutul Pădurenilor. Acest ținut ne devine mult mai cunoscut și, desigur, mult mai drag după ce Rusalin Ișfănoni îl prezintă din punctul de vedere al etnologului sub toate aspectele lui: obiceiuri laice și religioase, portul popular, ocupații și meșteșuguri, bucătărie tradițională, amenajarea locuinței, cântece și dansuri, termeni specifici graiului local etc. Nimic nu rămâne necercetat, totul ni se dezvăluie ca într-o uriașă frescă în culori vii, în care ne apar în fața ochilor pădureni în costumele lor minunate surprinși la muncă sau la zi de sărbătoare, la bucurie și la durere.

Prin tot ceea ce a creat în domeniul etnologiei, Rusalin Ișfănoni se înscrie printre cei mai valoroși etnologi români, alăturându-se cu îndreptățire unor nume ilustre ca Romulus Vuia, Emilia Comișel, Iordan Datcu, Ion Ghinoiu, Georgeta Stoica etc. În toate lucrările și cercetările lui Rusalin Ișfănoni elementul peren este viața, universul de zi cu zi al țăranului român. Iar păstrarea cu sfințenie a valorilor acestui univers și transmiterea lor spre cei tineri reprezintă o datorie sfântă pe care Rusalin Ișfănoni a îndeplinit-o cu cinste.

Evenimentul cultural dedicat lui Rusalin Ișfănoni, în prezența unui public numeros, a început în acordurile emoționante ale Coralei Sargeția, condusă de prof. Nicolae Icobescu, care a dăruit un minunat Mulți ani trăiască! celui sărbătorit.

Rusalin-IsfanoniÎn semn de prețuire și recunoștință, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a acordat etnologului Rusalin Ișfănoni o Diplomă de Excelență pentru întreaga activitate, pentru profesionalismul și dăruirea cu care a pus în valoare comorile de spiritualitate ale satului românesc din Ținutul Pădurenilor.

De asemenea, Centrul de Cultură și Artă al Județului Hunedoara i-a acordat domnului Rusalin Ișfănoni o Diplomă de Merit Cultural pentru contribuția la promovarea și conservarea culturii și civilizației tradiționale românești.

Aprecierea, respectul și admirația pentru tot ce a realizat etnologul Rusalin Ișfănoni de-a lungul vieții au fost exprimate în cuvinte alese de către personalitățile prezente la manifestare: primarul comunei Lelese, Ciprian Gheorghe Achim, și etnologul Marcel Lapteș.

isfanoni3Cei prezenți au putut urmări un colaj de filme documentare ce cuprinde în esență întreaga activitate de etnograf a domnului Rusalin Ișfănoni. L-am văzut ca „vornic / căpitan” în filmul nunții de la Dăbâca, l-am urmărit vorbind peste hotare, cu emoție și mândrie, despre comorile de spiritualitate ale pădurenilor.

De asemenea, pe holul Teatrului de Artă Deva a putut fi admirată o expoziție ce a cuprins straie și obiecte tradiționale pădurenești, oferite de doamna Marica Țif și de domnul profesor Mircea Lac, românul declarat, de curând, tezaur uman viu.

A urmat un moment folcloric, cântece tradiționale bine cunoscute și îndrăgite interpretate de artiști populari care, în minunatele lor costume, au adus în mijlocul nostru melosul nemuritor al acestui străvechi ținut: Alin Ienciu, Mariana Suciu, Ana Anuțoiu și Petrică Lupaș.

Nu puteau lipsi momentele de folclor pădurenesc, astfel încât publicul a avut parte de un extraordinar moment oferit de Ansamblul „Leleșana” din comuna Lelese.

A fost o seară plină de emoție, așa cum merită din plin etnologul Rusalin Ișfănoni.

Ioan Sebastian Bara

Marcel Lapteș, cronicar al culturii populare hunedorene

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat la finele lunii iulie, în aceeași ambianță primitoare a Salle d’Or, din incinta Deva Mall, un eveniment cultural dedicat celei de-a 75-a aniversări a etnologului Marcel Lapteș. Cu această ocazie, Biblioteca Județeană i-a oferit și biobibliografia „Marcel Lapteș, cronicar al culturii populare hunedorene”.

Ne-a făcut o mare plăcere să-i urăm și să-i cântăm „La mulți ani” împreună cu Corala „Sargeția”, sub bagheta dirijorului Nicolae Icobescu, care la finalul evenimentului a susținut un moment muzical.

În semn de prețuire și recunoștință, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a acordat etnologului Marcel Lapteș o Diplomă de Excelență pentru profesionalismul și dăruirea cu care a promovat etnografia și folclorul județului Hunedoara.

De peste patru decenii, numele lui Marcel Lapteș este indisolubil legat de spiritualitatea hunedoreană, de cultura populară a acestui județ. Cunoscător ca nimeni altul al tezaurului de spiritualitate rurală din fiecare zonă etnofolclorică a județului Hunedoara, Marcel Lapteș s-a aplecat cu pasiune asupra descoperirii imenselor comori pe care le are folclorul hunedorean, a studiat obiceiurile vechi de milenii, a cercetat cu ochiul specialistului tezaurul creației poetice anonime, într-un cuvânt, a pus în lumină tot ce are mai frumos și mai valoros etosul hunedorean.

Pasiunea și dăruirea cu care a valorificat întreaga comoară a creației anonime l-au dus pe cercetătorul Marcel Lapteș în toate zonele folclorice ale județului, din Țara Moților în Ținutul Momârlanilor, din zona Orăștiei până la satele de pe Valea Mureșului și din Ținutul Pădurenilor. Nimic nu a rămas necercetat, nimic nu a rămas nevalorificat, iar rezultatele acestor cercetări ce     s-au întins pe mulți ani și-au aflat locul în sute de articole, studii, comunicări, în numeroasele cărți pe care le-a scris și, nu în ultimul rând, în paginile revistei Miorița, căreia Marcel Lapteș i-a conferit un binemeritat prestigiu.

Nu poate fi omisă contribuția importantă pe care etnologul Marcel Lapteș a adus-o la realizarea monumentalei lucrări „Județul Hunedoara, monografie”, atât la partea referitoare la zonele etnofolclorice ale județului, descrise cu competență, cât și la prezentarea biografiilor personalităților hunedorene afirmate în domeniul folclorului și al etnografiei.

Marcel Lapteș continuă cu cinste munca marilor lui înaintași – etnologi, etnografi, compozitori, cântăreți, meșteri populari, folcloriști hunedoreni – cărora le-a dedicat, cu recunoștință, o amplă lucrare.

Pentru Marcel Lapteș, folcloristica şi folclorul reprezintă un veritabil „pom al vieţii, cu rădăcini adânc înfipte în pământul mamă, cu ramuri puternice şi fructe îmbietoare care, dacă nu sunt culese la timpul potrivit, se pierd sau se interpretează greu”. De-a lungul întregii sale vieți, Marcel Lapteș a avut grijă ca tezaurul creației populare hunedorene să nu se piardă, să fie pus în valoare și dat mai departe, ca un dar de preț, celor care vor veni după noi și care trebuie să-și cunoască rădăcinile. Biobibliografia pe care i-am dăruit-o strânge între copertele sale sinteza unei vieți dedicate cercetării și punerii în valoare a uriașului depozit de spiritualitate aflat de mii de ani în satul hunedorean.

Pentru toată această strădanie pusă sub semnul dragostei și respectului față de comorile creației și spiritualității populare hunedorene, îi suntem recunoscători etnologului Marcel Lapteș.

Ioan Sebastian Bara

 

La aniversarea Anei Blandiana

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a marcat Ziua Internațională a Femeii printr-o frumoasă manifestare cultural-educativă dedicată poetei Ana Blandiana, la împlinirea vârstei de 75 de ani. În ziua de 8 martie 2017, Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva a găzduit o prezentare amplă a vieții și activității literare și civice a acestei personalități culturale. În prezența unui public format în principal din elevi de la colegiile și liceele din Deva, a fost făcut un portret al poetei.

Numele Anei Blandiana este legat de întreaga evoluție a literaturii române, a poeziei în primul rând, din ultimele cinci decenii. Atunci, la începutul anilor 60 ai secolului trecut, într-o perioadă de relativă, dar importantă, relaxare din chingile cenzurii și ale controlului de partid, literatura română s-a îmbogățit cu noi poeți, poeți tineri care spărgeau vechile canoane. Ana Blandiana, alături de nume precum Ioan Alexandru, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Constanța Buzea, Adrian Păunescu, Cezar Baltag, a scris o pagină densă și valoroasă din marea carte de literatură a poporului român. Poetă sensibilă și complexă, cu un limbaj liric original, Ana Blandiana a fost nelipsită din paginile celor mai importante reviste de cultură din România și din străinătate. De altfel, recunoașterea internațională a culminat cu acordarea prestigiosului Premiu Herder în anul 1982.

Autoare a peste 40 de volume de poezie și proză, Ana Blandiana s-a bucurat și se bucură de prețuirea unui public extrem de exigent, iubitor de literatură, se bucură de aprecierea celor mai importanți critici literari, numele ei nu este omis din nicio istorie sau dicționar al literaturii române. De la volumul de debut – Persoana întâia plural (1964) – a fost o prezență permanentă în librării cu volume de versuri, eseuri, note de drum.

Implicată cu întreaga ei ființă în viața Cetății, Ana Blandiana a luptat pentru o adevărată democrație, pentru libertatea cuvântului, luptă care înainte de 1989 i-a atras interdicția de a publica. Au rămas legendare cele patru poezii cu vădite aluzii la regimul național-comunist care au circulat copiate de mână, cititorii înțelegând că sfârșitul acelui regim este aproape. Iar după decembrie 1989, Ana Blandiana se implică plenar în antrenarea societății civile din România, în activități menite să instaureze adevărata democrație.

Meritorie este și lupta Anei Blandiana – împreună cu regretatul ei soț, scriitorul Romulus Rusan, pentru păstrarea memoriei victimelor închisorilor comuniste, rezultatul acestui demers fiind crearea cunoscutului Memorial al Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet.

Viața și opera Anei Blandiana reprezintă un model de artist și cetățean implicat plenar în viața comunității. Numele ei se înscrie cu cinste în lungul șir al marilor femei pe care le-a dat România.

La finalul prezentării, au fost adresate publicului întrebări legate de tematica abordată, cele mai bune răspunsuri fiind răsplătite cu premii constând în cărți și diplome oferite de Biblioteca Județeană.

Ioan Sebastian Bara