Hora Unirii la Biblioteca Județeană

An de an, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara și în parteneriat cu instituțiile de învățământ devene, sărbătorește cu emoție și bucurie ziua de 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, o zi dragă fiecărui român, oriunde s-ar afla. Mica Unire, cum mai este numită, este o sărbătoare a spiritului de frățietate al românilor, un prilej de manifestare a mândriei și a bucuriei de a fi român.

Unirea Moldovei cu Țara Românească, înfăptuită la 24 ianuarie 1859, a fost rezultatul unor eforturi impresionante depuse de mari bărbați de stat munteni și moldoveni care au dorit crearea unui stat românesc modern, un stat al românilor de pe ambele maluri ale Milcovului. Personalități de frunte, cum au fost Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza, Alecu Russo, au fost în centrul acțiunilor care au premers dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, în Moldova și Muntenia, ca domnitor al Principatelor Unite. Această Mică Unire a fost pasul necesar ce a precedat actul de la 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia și făurirea României Mari.

Anul acesta, la 20 martie, se împlinesc 200 de ani de la nașterea lui Alexandru Ioan Cuza, la Bârlad, și, de aceea, sărbătoarea noastră a avut o încărcătură sufletească cu totul deosebită.

Pentru toți românii, însă, figura lui Alexandru Ioan Cuza are o semnificație cu totul aparte, el este unul dintre cei mai îndrăgiți domnitori pe care i-a avut poporul român. De mici copii, am învățat povestiri și legende legate de personalitatea lui Cuza, de curajul și simțul dreptății de care dădea dovadă, ne erau cunoscute întâlnirile lui cu oamenii simpli de care se simțea foarte apropiat. Cuza a fost un adevărat conducător de țară: iubitor de oameni, lipsit de îngâmfare, cu adevărat interesat de grijile și de bunul mers al țării. Iar cuvintele pe care i le-a adresat prim-ministrul Mihail Kogălniceanu la 5 ianuarie 1859, cu prilejul alegerii ca domn al Moldovei, sunt de mare actualitate: Fii dar omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare, iar tu, Măria ta, ca Domn, fii bun, fii blând; fii bun mai ales cu acei pentru care mai toţi Domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi… Fă, dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate; împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru strămoşească frăţie. Fii simplu, Măria ta, fii bun, fii Domn cetăţean; urechea ta fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciuni şi la linguşire.

Pentru locuitorii județului Hunedoara, Mica Unire de la 24 ianuarie 1859 are un plus de importanță, dat fiind că la Deva a poposit domnitorul Alexandru Ioan Cuza în drumul său spre exil, iar noi acordăm întreaga prețuire acestui moment.

În dimineața zilei de 23 ianuarie, ne-am întâlnit cu prietenii noștri, profesori și elevi de la colegiile și liceele din Deva (Colegiul Național „Decebal”, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, Liceul cu Program Sportiv „Cetate”, Liceul de Arte „Sigismund Toduță”, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”, Liceul Tehnologic „Transilvania”, Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Școala Gimnazială „Andrei Șaguna”), lângă statuia împăratului Traian din Piața Unirii și, sub faldurile tricolore ale celor 200 de drapele purtate de elevii Liceului Tehnologic „Transilvania”, simbolizând cei 200 de ani care s-au scurs de la nașterea lui Alexandru Ioan Cuza, ne-am încolonat și am pornit pe Bulevardul 1 Decembrie 1918 spre bibliotecă.

La ora 1100 am făcut un popas în fața plăcii comemorative de pe clădirea Casei Județene de Asigurări de Sănătate Hunedoara, unde se găsea pe vremuri hotelul în care a petrecut o noapte Alexandru Ioan Cuza la 14 februarie 1866, în drumul său spre exil. Aici, o delegație formată din Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, Sorin Marin Demeter, directorul Liceului Tehnologic „Transilvania”, și cadre didactice de la instituțiile de învățământ devene, au depus o jerbă de flori în memoria acestui mare patriot român.

Coloana a pornit mai departe spre Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva în a cărei curte s-a intrat printr-un impresionant tunel format din steagurile tricolore purtate de elevii de la Liceul Tehnologic „Transilvania”. Este al unsprezecelea an când toți cei prezenți, cu mic, cu mare, s-au prins în tradiționala și îndrăgita Horă a Unirii, un cântec care nu cunoaște vârstă și care a fost iubit de zeci de generații de români.

Ea nu este un simplu cântec, ea este un crez și un legământ pe care fiecare român îl face în fața poporului său, în fața Patriei. Pentru că toți cei cu inima română trebuie să fie uniți, toți cei cu inima română trebuie să pună umărul la dezvoltarea țării, mai ales atunci când țara trece prin momente grele, toți cei cu inima română trebuie să dea dovadă de solidaritate și unitate. Pentru că din binecunoscutele versuri ale Horei Unirii se degajă și astăzi învățăminte pe care un adevărat patriot trebuie să și le însușească.

A urmat, în Sala de Lectură a Bibliotecii și la Secția Împrumut Carte pentru Copii, o evocare a Unirii de la 24 ianuarie 1859, acțiune la care au luat parte elevi din ciclul primar. Ca de obicei, în finalul prezentării, au fost adresate întrebări celor prezenți din subiectul evocat, răspunsurile corecte fiind recompensate cu premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva.

La secțiile și la filialele Bibliotecii Județene au fost amenajate expoziții de carte cu tematica Unirii de la 1859, cărțile făcând parte din patrimoniul Bibliotecii Județene.

Și în acest an, am așteptat Ziua Unirii Principatelor Române cu emoție și bucurie și am serbat-o cu tot respectul cuvenit marilor sărbători ale poporului român.

Ioan Sebastian Bara

Eminescu cel veșnic

În fiecare an, seria manifestărilor cultural-educative organizate de Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, se deschide cu o emoționantă evocare a lui Mihai Eminescu. De Ziua Culturii Naționale, ziua în care acum 170 de ani venea pe lume „Luceafărul poeziei românești”, biblioteca noastră a organizat din nou o activitate culturală menită să cinstească personalitatea și opera lui Mihai Eminescu.

Anul acesta, manifestările dedicate lui Eminescu le-am înscris sub semnul binecunoscutului vers Tot mai citesc măiastra-ți carte, dintr-o emoționantă poezie semnată de Alexandru Vlahuță, poezie dedicată poetului nostru național.

Cu acest prilej, am oferit iubitorilor de poezie eminesciană un florilegiu de momente artistice inspirate din creația marelui poet.

Și în acest an, prin întregul program pe care l-am alcătuit, am dorit să-l simțim și mai aproape de inimile noastre pe Mihai Eminescu, ne-am încredințat o dată în plus de actualitatea creației eminesciene, am dorit să-i aprofundăm opera și, așa cum spunea Tudor Arghezi, „să ne aducem pururi aminte de Eminescu”.

Publicul care a luat parte la omagierea lui Eminescu s-a bucurat de un  program bogat, variat, cu momente menite să-l prezinte pe poet sub multiplele fațete ale personalității sale copleșitoare.

Manifestările dedicate memoriei lui Mihai Eminescu au avut drept punct de pornire recitalul poetic-muzical susținut de oaspeții noștri, membrii Fundației Rock Filarmonica Oradea (Alexandrina, Iuliana și Florian Chelu Madeva), care ne-au încântat cu piese muzicale inspirate din poezia eminesciană. Mihai Eminescu a fost adus în lumină, sub formă muzicală, în trei forme diferite de exprimare artistică. În primul calup au fost interpretate compoziții muzicale originale în mai multe traduceri pe versurile poetului: rusă, italiană, franceză, spaniolă și engleză. În al doilea calup au fost interpretate sonete muzicale, compozițiile pe două măsuri din Bach. Iar în al treilea calup au fost interpretate două romanțe cunoscute de toți românii, Mai am un singur dor fiind redată, în premieră, în limba ebraică.

A urmat concursul organizat pentru elevii de la colegiile și liceele din Deva, pe subiecte legate de viața și creația lui Eminescu, concurs desfășurat sub genericul Eminescu – Muntele fără poteci, sintagmă a cărei paternitate aparține scriitorului Gligor Hașa, iubitor și bun cunoscător al creației eminesciene.

La concurs au luat parte elevi de la colegiile și liceele din Deva: Colegiul Național „Decebal”, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, Liceul cu Program Sportiv „Cetate”, Liceul de Arte „Sigismund Toduță”, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”, Liceul Tehnologic „Transilvania”, Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”.

Echipelor de elevi li s-au adresat întrebări legate de viața, opera și receptarea lui Eminescu. Juriul concursului a fost format din: Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Județene, Luminița Vulcan, șef Serviciul Relații cu Publicul, și Mihaela Țoța, bibliotecară. După verificarea răspunsurilor, au fost declarate câștigătoare următoarele echipe, aparținând colegiilor/ liceelor din Deva:

Locul I: Colegiul Național „Decebal” Deva

Locul II: Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva

Locul III: Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva

Câștigătorilor li s-au oferit diplome, trofee și cărți din partea Bibliotecii Județene, iar fiecare elev concurent a primit câte o diplomă de participare și cărți.

În încheierea manifestărilor dedicate lui Eminescu, publicul prezent a putut viziona bogata colecție bibliofilă a Deliei Alic, pasionată de personalitatea și creația lui Eminescu. Cu vechea ei dragoste față de Eminescu, omul și scriitorul Delia Alic a adunat, de ani buni, sute de volume cu tematică eminesciană, de la cărți de poezie la lucrări de critică literară, lucrări pe care ni  le-a prezentat în detaliu.

Și de această dată, manifestarea dedicată lui Eminescu ne-a demonstrat că, oricât de greu ne-ar încerca viața, oricâte neîmpliniri am avea, versul lui Eminescu ne este întotdeauna leac și refugiu, în scrierile lui găsim izvor de înțelepciune, găsim reazemul de care avem nevoie ca să avem mereu fruntea sus.

Ne-am bucurat, în acest miez de ianuarie, de un public numeros, animat de dragostea pentru creația lui Eminescu și, mai ales, dragostea pentru poezia eminesciană pe care noi toți o purtăm în suflete.

Pentru noi, Eminescu este actual, versul său este nemuritor. Ne aducem mereu aminte de Eminescu și, așa cum atât de plastic a spus poetul Alexandru Vlahuță, îi citim neîncetat „măiastra carte”.

Ne-am bucurat împreună de minunatul univers eminescian și ne-am umplut inimile cu nemuritoarele versuri ale poetului nostru național.

Ioan Sebastian Bara